Troiene de peste 5 metri și tancuri pe străzi. Cele mai grele ierni din ultimii 70 de ani

România a avut de-a lungul istoriei sale, unele perioade în care iarna a lovit greu, dezastrul fiind de proporții siberiene.

Cele mai mari precipitații și viscole pot fi localizate în perioada 1954-2012. Apocalipsa din februarie 1954 Prima săptămână din luna februarie 1954 a marcat un eveniment meteorologic major.

Dinspre Siberia, a venit un crivăț care a adus o zăpadă cum n-a mai fost de mult.

Pe 1 februarie, timp de câteva zile, în patru momente distincte, zăpada și viscolul au lovit crunt.

Temperatura a scăzut la - 25 grade Celsius.

Vântul sufla cu 125 km/h, troienele depășind 5 m înălțime.

În Bărăgan, oamenii mergeau pe troiene și se aplecau să nu atingă firele de curent electric sau cele de telegraf când trebuiau să treacă pe sub ele.

În Călărași, stratul de zăpadă a ajuns la un nivel record, la câmp deschis: 173 cm! În data de 3 februarie 1954 a fost cumplit.

În numai 24 de ore, în zona Grivița din Capitală, volumul de precipitații a fost de 115,9 litri pe metrul pătrat.

Pe astfel de zăpadă, marele scriitor Ionel Teodoreanu a decedat chiar pe 3 februarie 1954, în zona Căuzași (Calea Călărași, Hala Traian).

De dimineață, a vrut să ajungă la Tribunalul București, unde avea proces, dar nici săniile nu circulau.

A doua zi, fiii săi gemeni urmau să fie aniversați.

A mers pe Căuzași să cumpere alimente dar i s-a făcut rău și a căzut din picioare.

Nu și-a mai revenit niciodată, decedând. În Capitală, Armata a ieșit cu tancurile.

Oamenii făceau tuneluri prin troiene.

În primăvară, s-au descoperit inclusiv vehicule strivite de șenilele tancurilor chemate să facă drum prin zăpezi. Iernile din anii 1966, 1986 și 1995 Revelionul anului 1966 a fost marcat de o ninsoare abundentă.

Dimineața de Anul Nou a fost pentru bucureșteni o amintire cu troiene care au făcut grea intervenția utilajelor.

Cei ce puteau folosi lopețile au fost mobilizați, inclusiv elevi, studenți, militari și rezerviști. În 23 ianuarie 1986, zăpezile au lovit din nou Capitala.

Vremea era critică și pe 20 februarie 1986.

Oltenia, Muntenia erau practic sub zăpadă.

Ca și în 1954, toți cei ce puteau lucra cu o lopată au fost mobilizați să iasă să ajute la dezăpezirea străzilor, trotuarelor. Pe 4 noiembrie 1995, dintr-o toamnă liniștită și târzie cu temperaturi care aveau câteva grade peste 0 și noaptea, inclusiv pe 3 noiembrie, a venit o zăpadă urmată de un viscol.

Toată luna noiembrie a fost una nu atât cu temperaturi scăzute cât cu ninsori abundente.

Îmi amintesc că drumul Slatina-Craiova a fost închis circulației mașinilor.

În orașul Balș, aflat între cele două reședințe ale județelor Olt și Dolj, mergeam la școală (eram în prima clasă de liceu) pe mijlocul drumului european E 70 (E 574).

Două zile, nicio mașină nu a circulat în oraș.

Cu greu, mergeau tractoare care tractau ambulanțe. Iarna anului 2012 În februarie 2012, o zăpadă abundentă și un viscol pe măsură au afectat mai ales sud-vestul și sudul României, dar și Estul și Sud-Estul.

Temperaturile au coborât până la -23 grade Celsius.

În Craiova, nu au circulat nici tramvaie nici autobuze timp de câteva zile.

Puține mașini particulare și taximetriști curajoși au avut curaj să scoată mașinile din nămeți și să le pornească.

În acea iarnă, majoritatea mașinilor particulare Diesel nu au pornit, de vină fiind motorina „adăpată” cu apă la unele stații de alimentare din oraș.