Sondaj: Mai mult de jumătate din români îşi doresc reunirea cu Basarabia. De ce rămân rezervaţi moldovenii

Republica Moldova.

Cel puţin 56 la sută din populaţia cu drept de vot din România sunt decişi să voteze pentru reunirea celor două state româneşti de pe ambele maluri ale Prutului. Astfel arată rezultatul unui sondaj realizat de CURS pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14 - 23 ianuarie.

Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de 3%, la un nivel de încredere de 95%. Câţi români se opun unirii În țimp ce 56% dintre respondenţi declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum, 37% afirmă că nu ar susţine un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. „Sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăţi marcate de pesimism economic, neîncredere în instituţiile politice şi absenţa unor lideri percepuţi ca fiind capabili să ofere direcţie şi stabilitate. Percepţia accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu aşteptări inflaţioniste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potenţial major de influenţare a comportamentului electoral şi a stabilităţii politice pe termen scurt”, mai transmite CURS. Doar o treime din moldoveni ar vota pentru reunirea cu România Datele ultimului Barometru al Opiniei Publice arată că mai puțin de 50% din moldoveni ar vota pentru unire.

Astfel, în cadrul unui referendum, doar 33 la sută din alegătorii dintre Nistru şi Prut ar vota pentru reunire, arată datele sondajului realizat în septembrie 2025, pe un eşantion de 1117 respondenţi. Totuşi, împotriva unirii ar vota 46 la sută, restul fiind indecişi. Acelaşi sondaj arată că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova consideră pozitive relațiile dintre cele două state: aproape 64% le califică drept bune, iar 15% - ca foarte bune. Doar 10% percep relațiile ca fiind rele sau foarte rele. Întrebați ce țară ar trebui să fie principalul partener strategic al R.

Moldova, respondenții au răspuns: Uniunea Europeană - 35,2%;Rusia - 28%;România - 13,5%.

Aproape 14% nu au putut oferi un răspuns la această întrebare. De ce sunt rezervaţi moldovenii Faptul că mai mulţi moldoveni ar vota împotriva unirii sau nu sunt decişi are mai multe cauze.

Principala cauză este că majoritatea populaţiei cu drept de vot s-a născut şi a fost educată în perioada ocupaţiei sovietice, fiindu-le insuflată ideea că moldovenii şi românii sunt două naţiuni diferite şi vorbesc limbi diferite. Şi că tot ce este românesc este străin şi rău. În Republica Moldova, la începutul anului 2025 locuiau 616,5 mii persoane în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce constituie 25,9% din totalul populației cu reședință obișnuită. O altă cauză o reprezintă etniile vorbitoare de limbă rusă - ruşii, găgăuzii şi bulgarii, cele mai vulnerabile în faţa propagandei ruse.

Aceştia ar vota categoric împotriva reunirii celor două state. Ucrainenii, care reprezintă 4,9 l sută din populaţia Republicii Moldova anterior erau împotriva unirii cu România.

Însă după declanşarea războiului din Ucraina, majoritatea reprezentanţilor etniei ucrainene din Republica Moldova s-au încadrat în categoria celor indecişi. Propaganda rusă, alimentată de interesele geopolitice ale Kremlinului, la fel ţine sub nivelul de 50 la sută a numărului celor care sunt gata să-şi dea votul pentru reunirea cu România. Un alt motiv este propagarea românismului şi activitatea antiromânească a unor partide politice pro-ruse, cum ar fi Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor.