Ministrul Apărării a prezentat lista de achiziții militare prin Programul SAFE. Ce cumpără România cu 9,5 miliarde de euro

Ministerul Apărării a obținut, prin mecanismul european de finanțare, investiții record pentru înzestrare, în condiții avantajoase pentru România, anunță ministrul Apărării Radu Miruță.

Ministrul Apărării a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, componenta de apărare inclusă în aplicația României pentru finanțare prin Programul SAFE.

Proiectele, aprobate de CSAT și Parlament, vizează 21 de achiziții, dintre care 10 în comun cu alte state, și includ transportoare blindate, rachete Mistral, radare și sisteme de apărare antiaeriană, menite „să dezmorțească industria națională de apărare și să accelereze producția locală de tehnologie militară de ultimă generație”. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune.

Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media „Eu cred că este important că am arătat că se poate.

Într-un termen extraordinar de scurt, o echipă de oameni care a înțeles scopul a reușit să producă un proiect care a fost validat în integralitate de Comisia Europeană și s-a întâmplat să ne fie validat în prima tranșă.

Este o dovadă a faptului că, atunci când se lucrează cu seriozitate, se obțin rezultate.Și ce s-a obținut aici? În primul rând, s-a obținut o finanțare în condiții extrem de avantajoase pentru România, pentru că trebuie să menționez un lucru care se aruncă în spațiul public: că sunt bani de împrumut și că nu e niciun beneficiu.

Că nu e niciun beneficiu este un neadevăr.

Nu e ca și cum ar fi existat o opțiune ca România să nu achiziționeze. Mai mult, ministrul Radu Miruță subliniază că miza nu este doar relansarea unor capacități industriale, ci și crearea condițiilor pentru ca acestea să poată produce și după finalizarea proiectelor finanțate. Plan multianual de înzestrare la Ministerul Apărării Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestrare, în care sunt enumerate produsele pe care ministerul le va cumpăra în următorii cinci ani.

Plan aprobat de CSAT și Parlamentul României.

Varianta existentă era să achiziționăm la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism, care practic presupune extragerea din planul lung de înzestrare pe mai mulți ani și mutarea lui pentru a fi finanțat prin acest mecanism european”, a explicat Radu Miruță. „Este un avantaj semnificativ.

Un alt avantaj este că suntem forțați să demonstrăm că reușim să producem într-un timp foarte scurt, chiar și în mediul privat.

Într-un an și jumătate, cel mai devreme, se finalizează o fabrică; noi vrem să o facem să fie finalizată, în unele cazuri, astfel încât producția să fie completă până în 2030.

Este o provocare pentru care guvernele de-a lungul timpului au picat testul presiunii de a livra foarte repede.

Un al treilea avantaj este dezmorțirea industriei naționale de apărare.

V-am spus de multe ori: în unele hale de producție crește vegetație. Așteptarea ca, în acele hale, în fiecare an să măsurăm evoluția în funcție de cât de înalt a crescut copacul nu poate fi compatibilă cu producția de tehnologie de ultimă generație, cu care militarii noștri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra.

Nu se poate din senin să se întâmple asta. Prin acest mecanism, va exista o cooperare prin care companii cu licențe și tehnologii de ultimă generație vor fi aduse în aceeași curte cu fabricile din industria națională de apărare, fiind nevoite, având în vedere avantajele reciproce, să producă în comun”, a explicat ministrul. În opinia sa, „se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare și este o provocare ca, după ce vor fi dezmorțite, acestea să aibă capacitatea să producă și pentru alte contracte după ce acestea vor fi analizate”. Proiecte în valoare de 9,53 de miliarde de euro „Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro.

Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român.

Doar câteva exemple de achiziții în comun: Este deja semnat contractul cu Franța pentru rachetele Mistral, s-a făcut public acest lucru: 652 milioane de euro.

Acolo este o achiziție împreună cu alte șase state. Vor fi 12 helicoptere H225, modelul mai nou, care vor fi luate din Franța. Vor fi 12 radare, din nou achiziționate în comun cu Franța. Trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot, achiziție în comun cu Germania. Două sisteme de centralizare pentru comandă antiaeriană care vor fi achiziții în comun cu Germania, țara lider pe aceste achiziții. România beneficiază de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE dintre statele membre UE. De la cine vor fi cumpărate echipamentele Întrebarea probabilă este „de la cine vor fi cumpărate aceste echipamente”. „Aici este o ordonanță de urgență adoptată de acest Guvern, care menționează beneficiarii.

În cazul Ministerului Apărării, sunt transmise criteriile operaționale – ce trebuie să facă produsul și ce caracteristici să aibă.

Ministerul Economiei transmite criteriile de cooperare – ce procent trebuie realizat în România.

Grupul de lucru, coordonat de Cancelarie, va integra aceste aspecte și va emite un ordin comun, care va fi trimis companiilor interesate și care îndeplinesc condițiile respective, urmând aprobarea în CSAT și începerea contractelor. Da, se poate.

Da, armata are nevoie de o astfel de înzestrare.

Da, este cea mai bună metodă pentru achiziționarea acestor sisteme.

Și da, este o provocare ca, în urma acestei achiziții, să vedem fabrici mai active în industria națională de apărare, unde astfel de echipamente să fie produse”, a mai spus ministrul. Planul de investiți în apărare poate fi consultat aici: plan-investitii-aparare „Nu vor merge cu șmecherii” Radu Miruță a ținut să avertizeze în privința acestui program de achiziții. „Există interes din partea tuturor companiilor care îndeplinesc condițiile stabilite de Comisia Europeană.

Vom vedea care este cea mai bună variantă pentru România. Aceste achiziții SAFE nu vor merge cu șmecherii.

Dacă cineva își face planul să obțină anumite criterii care să-i avantajeze, vă spun că nu există această opțiune.

Prioritar este exclusiv interesul României”, a spus ministrul Apărării Naționale. Ce este SAFE Comisia Europeană a aprobat planurile naționale de apărare a opt state membre, marcând o etapă importantă în eforturile Europei de a-și consolida securitatea. Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a pachetului „Pregătire 2030”, un pachet ambițios în domeniul apărării care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula o creștere bruscă a investițiilor în capabilitățile de apărare. SAFE va permite statelor membre să își extindă imediat și masiv investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice comune din industria europeană de apărare, concentrându-se asupra capabilităților prioritare.

Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității, a previzibilității și a reducerii costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică.

Ucraina și țările AELS/SEE vor putea să se alăture achizițiilor publice în comun și vor putea cumpăra de la industriile lor. SAFE va permite, de asemenea, țărilor în curs de aderare, țărilor candidate, potențial candidate și țărilor care au semnat parteneriate în materie de securitate și apărare cu UE să se alăture achizițiilor publice în comun și să contribuie la cererea agregată.

Acestea pot negocia, de asemenea, acorduri specifice, reciproc avantajoase privind participarea industriilor lor respective la astfel de achiziții. Şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a declarat luni în aceeași conferinţă de presă că Acţiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) este un program de finanţare prin credite pe care Comisia l-a lansat în mai 2025 şi în care România a depus o aplicaţie a cărei valoare este de 16,6 miliarde euro, a doua aplicaţie ca valoare din totalul celor depuse. Şeful Cancelariei premierului a mai afirmat că mecanismul are ca principal obiectiv dezvoltarea industriei europene de apărare şi asta implicit înseamnă şi dezvoltarea industriei româneşti de apărare care este, de asemenea, şi obiectivul principal pe care îl au, prin programul şi planul pe care l-au depus. El a mai spus că o altă componentă importantă este condiţia ca 65% dintre produsele pe care le vom achiziţiona prin acest program să fie produse în Europa şi, pe lângă acest lucru, componenta de software sau componenta critică a oricărui echipament sau program să fie deţinută cu autonomie totală de către statul membru care face achiziţia.