Vremea rece nu ne îmbolnăvește. De ce este un mit faptul că simpla senzație de frig provoacă răceli

Mulți oameni cresc auzind că vremea rece te îmbolnăvește.

Ieșitul afară fără haină, respirația aerului rece, dormitul într-o cameră friguroasă, ploaia rece sau ninsoarea ori simpla senzație de frig sunt adesea considerate cauze ale răcelii sau gripei. Această credință pare adevărată pentru mulți, deoarece boala apare adesea după expunerea la frig.

Totuși, cercetările moderne arată că legătura dintre vremea rece și îmbolnăvire este mai nuanțată decât ideea că frigul provoacă direct boala, scrie Science Alert. Temperaturile scăzute nu provoacă ele însele infecții.

În schimb, ele influențează o combinație de factori biologici, de mediu și sociali care îi fac pe oameni mai vulnerabili la bolile respiratorii, mai ales în lunile de iarnă. Răcelile și gripa sunt cauzate de virusuri, nu de aerul rece.

Virusuri precum rinovirusurile, care provoacă răceala comună și virusurile gripale se transmit de la o persoană la alta prin picături respiratorii sau contact fizic, indiferent de temperatura de afară.

Cu toate acestea, ratele infecțiilor respiratorii cresc constant în sezoanele reci în multe părți ale lumii – un tipar observat la nivel global. Acest tipar sezonier se datorează parțial modului în care temperaturile scăzute și umiditatea redusă afectează virusurile din mediul înconjurător.

Cercetările arată că multe virusuri respiratorii, inclusiv virusurile gripale și coronavirusurile, supraviețuiesc mai mult timp și rămân infecțioase pentru perioade mai îndelungate în condiții de frig și aer uscat. Aerul uscat face, de asemenea, ca micile picături eliminate atunci când oamenii respiră, vorbesc, tușesc sau strănută să se evapore rapid.

Acest lucru creează particule mai mici, care rămân suspendate în aer mai mult timp, crescând șansa ca alte persoane să le inhaleze. Ca urmare, aerul rece și uscat ajută virusurile să persiste în mediu și le cresc șansele de a ajunge în sistemul respirator al altei persoane. Aerul rece influențează și modul în care organismul se apără împotriva infecțiilor.

Inhalarea aerului rece scade temperatura din interiorul nasului și al căilor respiratorii, ceea ce poate declanșa vasoconstricția.

Vasoconstricția înseamnă îngustarea vaselor de sânge, ceea ce reduce fluxul sanguin către țesuturi.

La nivelul mucoasei nazale și al căilor respiratorii, această reducere a fluxului de sânge poate slăbi răspunsurile imunitare locale, care în mod normal ajută la detectarea și eliminarea virusurilor înainte ca acestea să provoace infecția. Expunerea la frig și stresul asociat frigului pot interfera, de asemenea, cu funcționarea normală a căilor respiratorii, în special la persoanele cu sisteme respiratorii sensibile. Împreună, aceste efecte pot suprima primele linii de apărare ale organismului la nivelul nasului și gâtului.

Aerul rece nu creează virusuri, dar poate face mai ușor ca acestea să se instaleze odată ce a avut loc expunerea. Aglomerația și contactul apropiat Schimbările sezoniere în comportamentul uman și în mediile interioare joacă, de asemenea, un rol major.

Vremea rece îi determină pe oameni să petreacă mai mult timp în interior, adesea în contact strâns cu alții.

Spațiile aglomerate, cu ventilație slabă, permit acumularea în aer a picăturilor care conțin virusuri, făcând transmiterea între persoane mai probabilă. În timpul iernii, expunerea redusă la lumina solară duce la o producție mai scăzută de vitamina D în piele.

Vitamina D este implicată în reglarea funcției imunitare, iar nivelurile scăzute sunt asociate cu răspunsuri imune mai slabe.

Încălzirea interioară, deși esențială pentru confort, usucă aerul. Aerul uscat poate deshidrata mucoasa nasului și a gâtului, reducând eficiența mucusului.

Mucusul captează în mod normal virusurile și ajută la eliminarea lor din căile respiratorii.

Când acest sistem este afectat, virusurile pot infecta celulele mai ușor. Vremea rece poate fi deosebit de dificilă pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente, cum ar fi astmul sau rinita alergică, cunoscută în mod obișnuit ca febra fânului. Studiile epidemiologice (cercetări care analizează tiparele bolilor în populații) arată că frigul poate agrava simptomele și poate crește afectarea funcțională la aceste persoane.

Acest lucru poate intensifica efectele infecțiilor respiratorii atunci când apar. Luate împreună, dovezile conturează o imagine clară a ceea ce face și ce nu face vremea rece.

Temperaturile scăzute sunt asociate cu rate mai mari ale infecțiilor respiratorii, inclusiv gripa și coronavirusurile, în special în regiunile temperate pe timpul iernii.

Studiile de laborator și de mediu arată că virusurile supraviețuiesc mai mult și se răspândesc mai ușor în aer rece și uscat. Expunerea la frig poate slăbi, de asemenea, mecanismele imunitare de apărare din nas și căile respiratorii, inclusiv reducerea mișcării mucusului și scăderea activității antivirale în țesuturile nazale.

Factorii comportamentali și de mediu tipici iernii – precum aglomerația în spații interioare, ventilația slabă și expunerea redusă la soare, care duce la niveluri mai scăzute de vitamina D – cresc și mai mult riscul de răspândire a virusurilor. Ceea ce dovezile nu susțin este ideea că simplul fapt de a-ți fi frig, cum ar fi ieșitul afară fără haină, provoacă direct o răceală sau gripă.

În schimb, vremea rece acționează ca un amplificator de risc.

Ea creează condiții care ajută virusurile să supraviețuiască, să se răspândească și să depășească mecanismele de apărare ale organismului. Înțelegerea acestei diferențe are valoare practică.

Îmbunătățirea ventilației interioare și menținerea unui nivel adecvat de umiditate în timpul iernii pot reduce riscul de transmitere.

Susținerea sănătății imunitare, inclusiv menținerea unor niveluri adecvate de vitamina D, poate ajuta de asemenea. Pe scurt, vremea rece și boala sunt legate, dar nu în modul în care mulți oameni presupun.

Temperaturile scăzute nu provoacă infecții de la sine.

În schimb, ele modelează condițiile biologice, de mediu și sociale care permit virusurilor respiratorii să prospere. Recunoașterea acestei complexități ajută la explicarea de ce răcelile și gripa ating un vârf iarna și sprijină strategii mai eficiente de prevenție, demontând totodată o credință simplă, dar înșelătoare, despre frig și îmbolnăvire.