aș dori să transmiți duhoarea asta cititorilor”. O mână de localnici din Ciulnița se luptă cu un gigant european al deșeurilor de animale / Compania le cere despăgubiri de 20 milioane de euro

„Nu aveam unde să ne ascundem de duhoare: în casă mirosea, iar afară mirosea mai rău.

Atunci am conștientizat că m-am îndatorat la bănci ca să ridic o casă într-un loc unde nu se poate respira”, povestește Dorina MIlea, care în urmă cu trei ani s-a mutat în Ciulnița, Ialomița.

Din acel moment a început lupta sa și a altor 12 vecini cu fabrica Clean Tech International, cel mai mare procesator de deșeuri animale din România.

Drept răspuns la demersurile localnicilor din Ciulnița, Clean Tech le-a cerut acestora în instanță despăgubiri 20 de milioane de euro. România a înregistrat în 2023 a doua cea mai mare creștere în procese strategice împotriva participării publice (SLAPP) din UE, potrivit raportului Coaliției Europene Împotriva SLAPP (CASE).

Deși cele mai multe dintre aceste procese sunt îndreptate spre cei care dezvăluie fapte de corupție, pe locul doi sunt SLAPP-urile împotriva celor care luptă pentru cauze de mediu, printre ei și AER Muntenia, ONG înființat de 13 vecini din Ciulnița, județul Ialomița. Fabrica Clean Tech aparține de o companie germană din domeniul eliminării deșeurilor de animale.

În ultimii ani și fabrici ale sale din Marea Britanie sau Franța au fost acuzate de localnici de eliminarea unor mirosuri greu de suportat. E mijloc de noiembrie și o ceață groasă atârnă peste câmpurile proaspăt arate de la marginea Sloboziei.

În mijlocul lor este fabrica Clean Tech International, deținută de gigantul german SARIA.

Aici, pot fi deshidratate zilnic 360 de tone de măruntaie de pui și 180 de tone de pene fără sânge.

Asta înseamnă resturile de la 12 abatoare de păsări, adică 60% din producția de carne de pasăre din România. Aerul de aici nu miroase a umezeală de noiembrie, ci a putrezeală.

Duhoarea pătrunde în mașina Dorinei Milea, fondatoarea ONG-ului AER Muntenia.

Deschid portiera în căutare de aer proaspăt, dar ochii încep să mă usture, iar stomacul vrea să se descarce instant pe drumul înnoroiat din fața Clean Tech. „Mi-aș dori să poți să transmiți duhoarea asta cititorilor.

Să înțeleagă oamenii mirosul de hoit în care adormim și ne trezim.

Dar, oricum, ce simți tu acum e chiar lejer”, spune Dorina Milea. Femeia, de profesie funcționar public, avea 53 de ani când s-a mutat la Ciulnița, o comună devenită dormitor pentru slobozenii care vor să scape de poluarea din capitala Bărăganului.

Și ea a venit aici pentru că voia un aer mai curat pentru soțul ei care suferă de o boală autoimună.

Era 1 iulie 2022.

Își amintește că a adormit cu ferestrele larg deschise. „Voiam să ne răcorim de dogoreala de iulie”, articulează Dorina.

Doar că, în mijlocul nopții, a fost trezită de o duhoare de hoit. „Mi-am zis că o să murim în casă.

Am sărit instant în picioare.

Nu aveam unde să ne ascundem: în casă mirosea, iar afară mirosea mai rău”, continuă Dorina. Când duhoarea a început să se risipească, femeia blondă și mignonă s-a așezat pe canapea și a izbucnit în lacrimi. „Atunci am conștientizat că eu m-am îndatorat la bănci ca să ridic casa asta într-un loc în care nu se poate respira”. Compania este acuzată pentru mirosuri grele și în alte țări din Europa Fabrica Clean Tech International se află la 700 de metri de locuința familiei Milea, așezată în mijlocul cartierului rezidențial al comunei Ciulnița.

Fabrica a început să producă făină proteică, folosită pentru fertilizarea terenurilor agricole și ca ingredient în mâncarea pentru animale, în 2011. În 2018 a fost achiziționată de nemții de la SARIA, o corporație internațională cu 13.000 de angajați, care funcționează în 26 de țări.

Fabrica de la Ciulnița nu este singura care emite mirosuri greu de suportat, la fel se întâmplă periodic și în satul britanic Hartshill de lângă Coventry, unde este o altă fabrică deținută de SARIA. În vara anului 2024, pe un grup de Facebook al comunității din Hartshill, câțiva locuitori le cereau vecinilor să depună plângeri la Agenția de Mediu oricând simt mirosuri puternice de la fabrica SARIA.

De asemenea, un anunț al Agenției de Mediu din UK arată că a existat o creștere semnificativă a plângerilor legate de miros începând cu martie 2020. Și locuitorii din Issé, o comună de lângă orașul francez Nantes, se plâng de mirosurile emanate de fabrica deținută de SARIA. „Ultima vară a fost un coșmar”, a declarat anul trecut un locuitor din Issé pentru publicația Ouest France. În vara anului 2023, un incident technic a cauzat mirosuri puternice timp de trei săptămâni în Issé.

Însă, locuitorii au declarat pentru jurnaliști că izuri de duhoare au continuat până în februarie 2024.

Ca răspuns, fabrica a lansat un program de voluntariat deschis doar locuitorilor comunei, prin care aceștia pot face parte dintr-un juriu al mirosurilor emanate de fabrica deținută de SARIA, potrivit Ouest France. O petiție a strâns peste 1100 de semnături.

Așa a apărut ONG-ul Dacă stai pe vârfuri pe terasa familiei Milea, poți să vezi furnalul din care se ridică mirosul ce cuprinde localitatea ori de câte ori vântul bate în direcția Ciulnițe.

Cu ochii ațintiți spre aburul gros, Dorina își amintește cum a început lupta împotriva mirosului, care exista înainte ca ea să vină la Ciulnița, o comună cu 2.300 de locuitori. „Uneori mirosul ajunge până la mănăstirea din centrul Sloboziei.

Dar oamenii sunt amorțiți de frică, pentru că toată lumea are ceva de apărat în orașul ăsta mic: un job de bugetar, privilegii, poziția în societate”, spune femeia. Ea nu s-a gândit la asta în dimineața de 2 iulie 2022, când a lansat o petiție împotriva poluării olfactive a celor de la Clean Tech.

În doar câteva zile, petiția a adunat 436 de semnături online, cărora li s-au adăugat alte 700 de semnături strânse de ea pe un tabel printat, cu care s-a plimbat câteva luni mai târziu prin centrul Sloboziei, un oraș cu 41.000 de locuitori. „Am ajuns captivi în propriile case.

Nu putem ieși seara din case.

Uneori mirosul este inuman de suportat, e ca și cum ai avea un hoit în casă”, scrie în petiție o femeie.

Altcineva adaugă: „Am un copil cu autism grav și se simte foarte rău de la miros”. Pe Dorina Milea, comentariile lăsate de cei care au semnat acea petiție au convins-o că nu e singura afectată de mirosurile de la Clean Tech.

Așa că s-a lansat într-o luptă încrâncenată, cu proteste organizate alături de vecini în fața fabricii și în mijlocul Sloboziei, cu zeci de plângeri la Garda de Mediu, Direcția Sanitară Publică și la Prefectură. „Dar, după multe sesizări ignorate și văzând că ei continuă să ne asfixieze în propriile noastre case, am zis să facem un ONG.

Ne-am gândit că pe cale instituțională nu ne vor putea ignora așa cum au făcut-o pe persoană fizică.

Dar nu a fost deloc așa”, spune Dorina. Ultima picătură pentru cei 13 vecini care au fondat AER Muntenia a fost dezbaterea publică pentru revizuirea autorizației integrate de mediu a celor de la Clean Tech. Dezbaterea a fost oficiată de primarul de atunci al comunei, Gheorghe Stelică, care inițial a găzduit sediul social al Clean Tech chiar la adresa sa din Ciulnița.

Întâlnirea din căminul cultural al comunei s-a încheiat cu urletele locuitorilor care voiau să se consemneze în procesul verbal faptul că nu sunt de acord cu revizuirea autorizației integrate de mediu pentru fabrica ce le face viața un calvar.

O apropiată a primarului chiar a agresat-o verbal pe Dorina Milea, urlând la ea că e o „cățea plătită”, după ce Stelică a insinuat că ea a aruncat hoituri de animale sub podul care duce spre Clean Tech, povestește femeia. Prima acțiune în instanță Pe 24 martie 2023, Clean Tech International a primit revizuirea autorizației integrate de mediu pentru fabrica de la Ciulnița. „Asta m-a convins definitiv”, spune fondatoarea AER Muntenia.

La sfârșitul anului 2023, prima acțiune a noului înființat ONG a fost să ceară în instanță suspendarea autorizației integrate de mediu a fabricii. În proces, AER Muntenia a reclamat organizarea deficitară a dezbaterii publice pentru revizuirea autorizației integrate de mediu, disconfortul olfactiv generat de activitatea fabricii, măsurarea strict anuală a emisiilor de hidrogen sulfurat, dar și faptul că, în august 2022, ar fi fost deversate ape industriale rezultate din procesele tehnologice ale Clean Tech în aria specială de conservare a râului Ialomița. Clean Tech vrea 20 de milioane de euro de la un ONG de cartier În răspuns, Clean Tech a cerut 20 de milioane de euro despăgubiri de la membrii fondatori AER Muntenia, în cazul suspendării autorizației integrate de mediu până la soluționarea cauzei inițiate de ONG. Deși cererea Clean Tech este îndreptată, în principal, împotriva statului, un avocat independent de cauză explică faptul că: „S-a cerut răspundere solidară.

Ceea ce înseamnă că, odată admisă acțiunea, fabrica poate cere întreaga sumă de la oricare dintre cei obligați în solidar, nu neapărat proporțional.

Asta înseamnă că poate cere întreaga sumă de la persoanele fizice”. De asemenea, Clean Tech spune în aceeași cerere în instanță că în cazul în care acțiunea AER Muntenia este respinsă de instanță, se va îndrepta cu o cerere separată de despăgubiri împotriva membrilor fondatori ai ONG-ului de vecini din Ciulnița. „Dar ca să ceară prejudiciu prin altă acțiune trebuie să demonstreze un prejudiciu și legătura de cauzalitate între prejudiciu și persoana fizică.

Eu nu văd care ar fi prejudiciul dacă se respinge solicitarea de suspendare a autorizației.

Sincer, nu am mai văzut o cerere formulată în acest fel”, explică avocatul independent de cazul AER Muntenia vs Clean Tech. Acțiuni concepute doar pentru intimidare Cererea are trăsăturile unui proces strategic împotriva participării publice (SLAPP), cum ar fi despăgubi exagerate și chemarea în judecată a unor persoane fizice, nu a ONG-ului.

Asemenea acțiuni nu sunt concepute pentru a fi câștigate în instanță, ci pentru a intimida, epuiza financiar și reduce la tăcere cetățeni sau organizații.

Chiar și atunci când sunt respinse, efectul lor rămâne: frică, retrageri, tăcere. Avocata inițială a AER Muntenia în acest caz a fost Cătălina Rădulescu, cunoscută pentru reprezentarea în procese a Agent Green.

Ea punctează faptul că Clean Tech a cerut soluționarea cererii de chemare în garanție înainte de cererea de suspendare a autorizației integrate de mediu formulată de ONG. „Scopul era clar intimidarea”, spune Rădulescu. Într-un final, instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de Clean Tech, pentru că nu a fost plătită cauțiunea pentru despăgubirile cerute, iar avocatul fabricii a fost amendat cu 1.000 de lei pentru că a formulat cererea cu rea credință, potrivit Cătălinei Rădulescu. Avocat: „Suspendarea activității ar fi o problemă de securitate alimentară” Într-un interviu acordat HotNews, avocatul Clean Tech International, Lucian Tufler, spune că nu ar cataloga acțiunea drept SLAPP. „Răspunderea delictuală este reglementată de Codul Civil.

Asta înseamnă că legea este SLAPP? Păi așa vine și fabrica și spune că procesul ăsta e un SLAPP făcut de AER Muntenia”, declară Tufler. Avocatul Clean Tech argumentează că despăgubirile uriașe cerute în instanță au strict legătură cu pierderile care ar putea fi cauzate de suspendarea activității fabricii din Ciulnița, și nu au ca scop pedepsirea vecinilor din spatele AER Muntenia. „Suspendarea activității ar fi o problemă de securitate alimentară.

Fabrica deservește niște abatoare care însumează 60% din producția de carne de pui a țării.

Probabil prețul cărnii ar exploda.

Ori abatoarele ar arunca în câmp resturile, iar abia ăsta ar fi un dezastru ecologic”, adaugă Lucian Tufler.

Avocatul a cerut despăgubiri chiar dacă instanța decide să nu suspende autorizația fabricii din Ciulnița. În plus, compania a cerut în instanță și punerea unui sechestru asigurator pe cărțile funciare.

Chiar dacă cererea a fost respinsă, litigiul a rămas înscris în cărțile funciare ale membrilor fondatori AER Muntenia. „Un coleg din ONG a vrut să-și pună panouri fotovoltaice și nu a putut, pentru că are litigiu înscris pe cartea funciară”, explică Dorina Milea. „Noi continuăm lupta.

Până la urmă, revolta noastră a oprit o investiție în ridicarea unei a doua fabrici Clean Tech, pentru care compania a primit și un ajutor de stat de 14 milioane de euro”, spune Dorina. Între timp, patru membri din AER Muntenia s-au retras. „Un coleg mi-a spus că mai bine stă să respire hoit decât să rămână fără un acoperiș deasupra capului”, adaugă Milea. În plus, grupul de vecini a trebuit să pună mână de la mână pentru a acoperi cheltuielile de judecată care s-au ridicat la aproape 12.000 de euro. „Când vine avocatul zici că vine rata de la bancă”, zice Dorina. Premiul „bully-ul corporatist al anului” pentru Clean Tech și SARIA Pentru eforturile sale de a obține despăgubiri de 20 de milioane de euro de la un ONG de cartier, Clean Tech International a primit în aprilie 2025 premiul de „bully-ul corporatist al anului” de la Coaliția Europeană Împotriva SLAPP, care documentează anual cazurile de procese abuzive împotriva participării publice din UE. Premiul a venit la exact un an după hotărârea Tribunalului Ialomița împotriva suspendării autorizației integrate de mediu a Clean Tech International în procesul intentat de AER Muntenia.

Instanța a argumentat, printre altele, și că poluarea rezultată prin suspendarea producției ar putea să fie mai mare decât disconfortul suferit de locuitorii din Ciulnița, întrucât fabrica prelucrează deșeurile animale rezultate din 60% din producția de carne de pui a României. Mai mult, judecătorul a argumentat că AER Muntenia nu poate dovedi poluarea olfactivă prin audierea de martori „întrucât este o soluție profund empirică și subiectivă, fără nicio valență științifică”. În vreme ce Clean Tech a depus la dosar propriile măsurători ale mirosului făcute de un laborator din Ungaria și de către un SRL din Iași acreditat pentru evaluarea impactului asupra sănătății publice din 2019. Cum se măsoară mirosul? „Asta este o noțiune nejuridică” HotNews a obținut de la Clean Tech rezultatele măsurătorilor efectuate de laboratorul din Ungaria și de SRL-ul din Iași.

Laboratul din Ungaria a măsurat derivații hidrogenului sulfurat, un gaz toxic care miroase a ouă stricate, din aerul din interiorul fabricii în anul 2022.

Analizele nu menționează data și ora prelevării probei, deci nu se poate face o comparație cu zilele în care locuitorii comunei au reclamat mirosuri puternice de la fabrică.

Raportul menționează doar că valoarea concentraților derivațiilor de hidrogen sulfurat se situează sub limita de detecție. În schimb, studiul de evaluare a impactului asupra sănătății și confortului populației din jurul fabricii a fost făcut de SC IMPACT SANATATE SRL după inițierea acțiunii în instanță de către AER Muntenia. Studiul are 127 de pagini, iar în concluzii notează faptul că valoarea concentrațiilor maxime de oxizi de azot, oxizi de sulf și dioxid de carbon s-a situat sub limitele legale (măsurătorile au fost făcute de fabrică în 2022) și că activitatea fabricii nu ar afecta negativ starea de sănătate a populației din Ciulnița.

Studiul concluzionează că „factorii de disconfort sunt indicatori subiectivi și nu se pot cuantifica într-o formă matematică care să permită o evaluare de risc”. Întrebat de mirosul pe care reporterul HotNews l-a simțit în apropierea fabricii din Ciulnița, avocatul Clean Tech spune că: „Asta este o noțiune nejuridică.

Pentru că părerea dumneavoastră este subiectivă.

Pentru dumneavoastră poate miroase, pentru mine poate nu miroase.” Însă, mirosul e greu de negat de cei care locuiesc în Ciulnița. „A început de ieri seară la ora 11.

Acum e aproape 8 dimineața și mirosul încă persistă.

De ani de zile, în loc să trăim într-un cartier liniștit, respirăm aerul otrăvit de fabrica Clean Tech.

Nu mai vreau să cresc copilul meu în acest lagăr toxic”, scrie un locuitor al comunei pe un grup de Facebook dedicat poluării Clean Tech. Același studiu făcut de SC IMPACT SANATATE SRL recomandă întreținerea unei perdele verde din arbori și arbuști în jurul fabricii, care să fie dublată înspre zona locuită.

Însă, potrivit imaginilor din satelit, singura perdea verde existentă separă fabrica de câmpuri nelocuite pe o distanță de 20 de kilometri. 167.000 euro în amenzi date Clean Tech Într-o măsură, autoritățile statului le mai dau dreptate din când în când localnicilor.

Din 2019 până în prezent, firma a primit amenzi în valoare totală de 167.000 de euro de la Garda de Mediu.

Toate amenzile au fost acordate după preluarea fabricii de către grupul german SARIA.

Iar cea mai recentă a fost emisă pe 2 noiembrie 2025, când Garda de Mediu a confirmat „mirosul de hoit și pene arse” sesizat de către AER Muntenia și a aplicat o amendă de 30.000 de euro.

De asemenea, activitatea fabricii a fost suspendată în două rânduri, pentru câteva zile, în 2019 și 2022. În schimb, avocatul Clean Tech descrie amenzile aplicate de Garda de Mediu ca având o valoare mică. „Aceste amenzi s-au dat în șase ani”, spune Tufler. Între timp, AER Muntenia continuă lupta într-un alt proces, în care au contestat autorizație de mediu emisă pentru construirea unei noi linii pentru procesarea de sânge.

Următorul termen este în ianuarie 2026 la Curtea de Apel București. Activistă rămasă fără job la stat „Eu cred că menținând presiunea pe ei din 2022 încoace, am reușit să-i oprim din a ne face viața chiar un calvar continuu.

Oricum, asta ne-a costat mult”, spune Dorina Milea. Ea susține că opoziția față de Clean Tech a ajuns să o coste propriul job.

În 2025, Milea a fost revocată din funcția de administrator al Societății Servicii Publice Slobozia printr-o decizie a Consiliului Local Slobozia. Motivația a fost că mandatul de administrator nu putea depăși patru ani, deși în aceeași situație se aflau în acel moment alți trei directori de societăți publice din Slobozia.

A rămas cu postul de director, dar acesta a fost deființat prin reorganizarea societății și a fost convocată într-o comisie de disciplină, acuzată de administratorul provizoriu că a folosit mașina de serviciu în scopuri personale și că dus angajatele să facă curățenie în casa fiului ei din București. Deși înființarea comisiei de disciplină a fost anunțată într-o conferință de presă, rezultatele acestei comisii nu au fost făcute publice nici după demiterea Dorinei Milea. „Marea mea greșeală este că am semnalat faptul că apele industriale de la Clean Tech erau transportate cu vidanjele la stația de epurare a orașului deținută de Urban”, explică Dorina Milea. Într-o investigație „România, te iubesc!”, directorul Urban recunoaște că este înrudit cu noul primar al orașului Slobozia. „Mi-a botezat copilul”, spune directorul Urban, Adrian Stoicescu.

În plus, noul primar a primit și un împrumut de 50.000 de euro de la sora lui Stoicescu. În noiembrie 2025, preavizul de 45 de zile al Dorinei Milea s-a sfârșit, iar cu el și cariera ei de opt ani și jumătate la conducerea Societății Servicii Publice Slobozia. HotNews a trimis întrebări atât la societate, cât și la Consiliul Local Slobozia.

Societatea Servicii Publice Slobozia nu a răspuns până la data publicării acestui articol, în vreme ce Consiliul Local Slobozia, prin primarul Alexandur Potor, a argumentat că decizia de revocare a Dorinei Milea s-a bazat doar pe faptul că aceasta și-a depășit mandatul de 4 ani, dar și că în prezent nu există alți directori de societăți publice numiți pe termen nelimitat. „M-am trezit singură și încolțită din toate părțile”, spune Dorina Milea.

Ea nu a fost protejată nici de legea avertizorului de integritate, deși a depus sesizări atât la ANI, cât și la DNA. „Nu înțeleg cine ar trebui să mă protejeze, cine ar trebui să aplice legea asta? Dumnezeu.

Eu am făcut atacuri de panică de la câtă frustrare și oboseală am acumulat”. În august 2025, la cinci ani de la adoptarea Legii 123/2020, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică proiectul metodologiei pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv și conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv.

Cele două reglementări, odată adoptate, ar putea să fie folosite pentru a ușura viața localnicilor din Ciulnița. Între timp, seara se lasă peste Ciulnița, ceața se așază din nou peste câmpuri și case, iar mirosul vine fără avertisment de fiecare dată când vântul bate în direcția nepotrivită.

Pentru cei care locuiesc aici, aerul a devenit o loterie: uneori respirabil, alteori imposibil. Cu trei zile înainte de Crăciun, DSP Ialomița i-a informat pe locuitori că mirosul nu va dispărea prea curând, căci fabrica trebuie să achiziționeze un nou sistem de hidrolizatoare. „Timpul de livrare a unui asemenea echipament este de 6-8 luni, iar montajul este așteptat să dureze 2-3 luni”, se arată în răspunsul DSP.