Cât de nociv este, de fapt, zahărul? Organismul reacționează imediat ce simte gustul dulce

Ni se întâmplă adesea să poftim la ”ceva dulce”, iar acest lucru are o explicație simplă: am evoluat să apreciem zahărul de pe vremea când sursele dulci și bogate în energie, precum mierea, erau rare și valoroase. Astăzi, însă, zahărul este ușor accesibil și, deși suntem mult mai sedentari, această preferință naturală ne face să consumăm excesiv, cu efecte negative asupra sănătății.

Aflăm dintr-un articol The Guardian cum ne afectează consumul de zahăr organismul și cum reduce efectele negative. „Când gustăm zahăr, organismul începe să reacționeze chiar din momentul în care dulceața atinge limba.

Creierul îl recunoaște ca pe o sursă rapidă de energie și activează sistemul de recompensă, eliberând dopamină, substanța chimică a stării de bine, care îl face atât de atrăgător”, spune Dawn Menning, dietetician autorizat care lucrează cu aplicația de sănătate Nutu. Studiile arată că nu toată lumea percepe gustul dulce în același mod, aproximativ 30% din variația sensibilității la gustul dulce depinzând de factorii genetici. Indiferent de aceste diferențe, ceea ce se întâmplă după prima înghițitură depinde de tipul de zahăr consumat: glucoza, pe care o găsim în zahărul de masă, în majoritatea dulciurilor și în carbohidrații amidonoși, are efecte ușor diferite față de fructoză, tipul de zahăr întâlnit frecvent în fructe și sucuri. „Glucoza determină pancreasul să elibereze insulină, un hormon care, spus simplu, ajută la eliminarea glucozei din sânge și la depozitarea ei acolo unde este nevoie.

Aceasta poate fi stocată în mușchi sau ficat sub formă de glicogen sau transformată în grăsime”, explică Sarah Berry, profesor de nutriție la King’s College London și cercetător-șef la compania de știință și nutriție Zoe. Fructoza, în schimb, nu determină eliberarea insulinei. „Ea ajunge direct în ficat, unde poate fi, din nou, transformată în glicogen sau, dacă este consumată în exces, și în grăsime”, adaugă Berry. Ambele tipuri de zahăr, atunci când sunt consumate în exces, pot duce la creșterea nivelului de trigliceride din sânge: acestea sunt esențiale pentru energie, dar nivelurile ridicate cresc riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și pancreatită. Fructoza este mai problematică pentru persoanele cu risc de boală hepatică grasă, în timp ce glucoza reprezintă o problemă pentru cei care au dificultăți în reglarea insulinei.

Așadar, care dintre ele este mai nocivă ține de stilul tău de viață și de predispozițiile genetice. Vârfuri de insulină excesive și repetate zi de zi pot crește nivelul inflamației, iar, în exces, aceasta poate deveni o problemă. Mitul ”valului de energie” „Valul de energie” atribuit zahărului este un mit.

Studiile arată că zahărul nu îmbunătățește comportamentul sau dispoziția, fiind asociat chiar cu mai multă oboseală la scurt timp după consum.

Chiar dacă agitația copiilor este adesea pusă pe seama zahărului, adevărata problemă apare după vârful de insulină, când urmează o scădere de energie. „Știm din cercetările noastre (...) că, atunci când oamenii au această scădere, se simt mai flămânzi și tind să consume cu 80 de calorii mai mult la următoarea masă și cu 320 de calorii mai mult pe parcursul zilei.

Așa că, dacă mănânci un mic dejun format doar din carbohidrați, este foarte probabil să apară această scădere și să ajungi să mănânci mai mult mai târziu”, spune Berry. Asta înseamnă că nu contează doar cât zahăr mănânci, ci și când și în ce cantitate. „Știm că răspunsul glicemic este mai favorabil dimineața, pentru că suntem mai sensibili la insulină comparativ cu după-amiaza.

Dar organismul gestionează mai bine zaharurile și atunci când ele fac parte dintr-o masă echilibrată, cu grăsimi sănătoase pentru inimă și proteine de calitate.

Apropo, această idee de a ‘aplatiza complet’ răspunsul glicemic, promovată de unii influenceri, este total inutilă: o creștere a glicemiei este un răspuns fiziologic normal la masă.

Trebuie doar să ne asigurăm că nu este excesivă”, spune Berry. Specialiștii susțin că nu este nevoie să eliminăm complet zahărul din alimentație, dar trebuie să îl consumăm cu moderație, de preferat nu foarte târziu în zi și ideal alături de fibre, grăsimi sănătoase sau proteine. Pentru cei care se gândesc să înlocuiască zahărul cu îndulcitori artificiali, cum sunt zaharina și sucraloza, experții atrag atenția că aceste substanțe pot afecta microbiomul oral și intestinal și că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege dacă există și efecte ulterioare asupra sănătății pe termen lung, cum ar fi tensiunea arterială, rezistența la insulină și greutatea corporală. C.S.