O metodă inovatoare ar putea restabili eficienţa tratamentelor antifungice şi salva milioane de vieţi

Rezistenţa tot mai mare a fungilor (ciuperci) la tratamentele disponibile a devenit o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.

Un nou studiu arată că eficienţa unor medicamente existente ar putea fi recuperată fără a dezvolta substanţe complet noi, printr-o abordare care schimbă modul în care fungii răspund la terapiile existente. O echipă de cercetători a identificat o modalitate prin care medicamentele antifungice existente pot deveni din nou eficiente împotriva unor fungi periculoşi, rezistenţi la tratament. Infecţiile fungice provoacă anual milioane de decese la nivel mondial, iar opţiunile terapeutice actuale nu reuşesc să ţină pasul cu apariţia rezistenţei la tratamente. Un grup de cercetătorii de la Universitatea McMaster, din Canada, a identificat o moleculă numită butirolactol A, care poate ajuta la depăşirea acestui obstacol, vizând Cryptococcus neoformans, o ciupercă responsabil de infecţii fungice severe şi adesea fatale. Infecţiile cu Cryptococcus sunt deosebit de periculoase, putând provoca simptome asemănătoare pneumoniei şi fiind cunoscute pentru rezistenţa ridicată la tratamente antifungice.

Ele afectează în special persoanele cu sistem imunitar slăbit, inclusiv pacienţii cu cancer şi persoanele care trăiesc cu HIV. Riscuri similare sunt asociate şi cu alţi fungi, precum Candida auris şi Aspergillus fumigatus, ambele incluse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe lista agenţilor patogeni prioritari, din cauza ameninţării pe care o reprezintă pentru sănătatea publică. În prezent, medicii se bazează pe doar trei clase principale de medicamente antifungice.

Amfotericina, una dintre cele mai utilizate, este eficientă, dar are efecte toxice severe.

Celelalte două clase, azolii şi echinocandinele, oferă protecţie limitată în anumite infecţii.

Azolii încetinesc creşterea fungilor, fără a-i elimina complet, iar mai mulţi fungi, inclusiv Cryptococcus, au devenit complet rezistenţi la echinocandine. În acest context, dezvoltarea de noi medicamente antifungice a stagnat, iar eficienţa celor existente scade constant.

Ca alternativă, cercetătorii explorează utilizarea adjuvanţilor, molecule care nu distrug direct agenţii patogeni, dar îi fac extrem de sensibili la medicamentele deja disponibile. În căutarea unor astfel de adjuvanţi, echipa de la McMaster a analizat o colecţie extinsă de compuşi chimici şi a identificat butirolactol A, o moleculă cunoscută, dar puţin studiată, produsă de anumite bacterii din genul Streptomyces. Cercetătorii au observat că această moleculă sporeşte eficienţa echinocandinelor, permiţând distrugerea fungilor care anterior nu răspundeau la aceste medicamente. Ulterior, după ani de cercetări detaliate, mecanismul a fost clarificat.

Butirolactol A blochează un complex proteic esenţial pentru supravieţuirea ciupercii Cryptococcus, iar această perturbare face ca organismul să devină complet vulnerabil la medicamentele la care era rezistent. În colaborare cu o altă echipă de la Universitatea McMaster, cercetătorii au arătat că molecula funcţionează într-un mod similar şi în cazul Candida auris, ceea ce sugerează un potenţial mai larg de aplicare.