De la pizza la supermarket. Cum a crescut livrarea de mâncare în România urbană

Comandarea mâncării a devenit, în ultimii ani, o rutină pentru milioane de români.

Potrivit studiului Hospitality Culture Research 2025, segmentul de delivery a ajuns la 27% din piața HoReCa urbană, în timp ce restaurantele clasice cu servire la masă însumează 26%. Cum a schimbat pandemia livrarea mâncării În timpul pandemiei de COVID-19, livrarea de mâncare a devenit soluția prin care multe restaurante au reușit să își mențină activitatea.

După ridicarea restricțiilor, obiceiul de a comanda nu a dispărut, ci s-a stabilizat ca parte a consumului curent, în special în orașe mari precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. La nivel european, piața de livrare de mâncare online a ajuns la 31,24 miliarde de dolari în 2024 și este estimată să urce la 70 de miliarde până în 2033, cu o rată medie anuală de creștere de peste 9%. În ultimele șase luni, peste 80% dintre locuitorii marilor orașe au comandat cel puțin o dată mâncare gătită prin platforme, fie acasă, fie la birou.

Bonul mediu la o comandă cu livrare este de aproximativ 61 de lei pe persoană, comparativ cu 82,7 lei pentru o masă servită în restaurant, arată aceeași cercetare. Cât valorează comenzile online și unde intră livrarea de mâncare în e-commerce Pe lângă livrările din restaurante, în ultimii ani au crescut puternic comenzile de produse alimentare și de supermarket, livrate rapid la domiciliu sau la birou.

Datele unei platforme internaționale de analiză a comerțului electronic (ECDB) arată că piața de food e-commerce din România a generat venituri de aproximativ 228 de milioane de dolari în 2024, cu o creștere estimată între 15 și 20% față de anul anterior. Chiar dacă ponderea vânzărilor alimentare online în totalul pieței de food rămâne sub 5%, ritmul de creștere este mult mai mare decât în comerțul clasic.

Această zonă include atât magazine online specializate în produse alimentare, cât și livrarea de produse de supermarket și de la retaileri mari prin aplicații. Livrări de la supermarket și extinderea în retail Creșterea nu mai vine doar din burgeri, pizza sau mâncare gătită.

În 2024, România s-a plasat pe locul al doilea în lume, între cele 23 de țări în care operează Glovo, după numărul de comenzi de la supermarket.

Compania arată că, în 2024, comenzile de la supermarket prin aplicație au crescut cu 40% față de anul precedent, iar cele mai multe comenzi de acest tip au venit din București, Cluj-Napoca și Constanța. Același material arată că în coșurile virtuale ale utilizatorilor se regăsesc în special produse de bază – apă, pâine, lactate – dar și categorii care înainte erau cumpărate aproape exclusiv din magazin: produse pentru animale de companie, jucării, articole sportive sau produse de parafarmacie. Cum se schimbă strategiile restaurantelor și ale micilor afaceri Pentru restaurante și mici afaceri locale, colaborarea cu platformele de livrare a devenit, în multe cazuri, obligatorie pentru a rămâne vizibile.

Un studiu realizat în parteneriat cu una dintre platforme arată că, în sectorul urban HoReCa, delivery-ul este principalul canal de creștere, inclusiv pentru branduri cunoscute și lanțuri de restaurante. O analiză publicată în octombrie 2024 arată că 92% dintre IMM-urile care colaborează cu o platformă de livrare spun că și-au crescut semnificativ vânzările de la începutul parteneriatului, iar comenzile de produse de la supermarket prin aceeași platformă au urcat cu peste 100% într-un singur an. Totuși, modelul de colaborare nu este lipsit de costuri.

Platformele rețin comisioane între 10 și 15% din valoarea comenzii, potrivit unei analize Termene.ro, restul banilor fiind împărțiți între restaurant și firma care reprezintă livratorul. Un obicei de consum în creștere Datele disponibile pentru 2024 și 2025 indică faptul că livrarea de mâncare nu mai este o opțiune ocazională, ci un obicei de consum consolidat în marile orașe. Ponderea delivery-ului în piața HoReCa urbană, creșterea accelerată a comenzilor de la supermarket prin aplicații și extinderea food e-commerce arată că platformele de livrare au devenit un element structural al pieței – cu efecte directe asupra restaurantelor, retailerilor, curierilor și infrastructurii urbane.