o de pe piață. În 1983 se tipăreau peste un milion de exemplare, acum s

Una dintre cele mai vândute cărți din România secolului XX aproape a dispărut de pe piață.

Tipărită în peste un milion de exemplare în anii ’80, abia mai ajunge azi la 30.000.

Timp de un secol, Mersul Trenurilor a fost foarte important și a devenit, în era aplicațiilor online, aproape inutil. Primul Mers al Trenurilor din România a fost înainte de a exista România Mare. A existat, la începutul secolului trecut, un tren direct din România, „Nord Express”, care ajungea până la Ostende, în Belgia, la Marea Nordului. Mersul Trenurilor a apărut prima oară acum 120 de ani și s-a schimbat enorm de atunci.

Ce lucruri inedite se găseau în el acum un secol? Cum era vremea trenurilor „de mare iuțeală”? Ce era în Mersul de la 1929? Tipărit în 1906, înainte de Marea Unire Mersul Trenurilor este mult mai mult decât o carte cu tabele, kilometri, ore, gări și numere de trenuri.

De-a lungul anilor, a avut reclame la ateliere auto și ștampile, texte morbide despre accidente feroviare, dar și informații despre cum ai putea ajunge cu trenul până în orașe îndepărtate precum Lisabona, Londra, Madrid sau Stockholm. În anii 80 vedeai în Mersul Trenurilor că existau trenuri directe către Franța, Germania sau Elveția, dar foarte puțini români puteau obține pașaport.

Pe de altă parte, a fost o perioadă de aur a căilor ferate, fiindcă circulau trenuri pe zeci de secții care s-au închis în ultimii 35 de ani. Într-un răspuns pentru HotNews.ro, CFR SA spune că istoria publicării „Mersului Trenurilor” începe în primele decenii de funcționare a rețelei feroviare. „Conform arhivei CFR S.A., prima ediție oficială tipărită datează din anul 1906.

Înainte de acest moment orarele de circulație apăreau în ziare și broșuri feroviare încă din anii 1880, când presa publica primele tabele oficiale ale trenurilor. Câteva exemple oferite de compania feroviară publică În lipsa unor platforme digitale, edițiile dinainte de anul 2000 se tipăreau în volume foarte mari, mai spune CFR SA.

Un exemplu relevant provine din anul 1983, când „Mersul Trenurilor” a fost realizat în aproximativ un milion de exemplare în format mare și 80.000 de exemplare în format „de buzunar”. În anii ’90, tirajele au rămas ridicate, pentru a acoperi necesarul stațiilor ,agențiilor și personalului feroviar, mai spune compania feriviară publică. Situația recentă diferă însă semnificativ.

În anul 2024, CFR S.A. a tipărit „Mersul Trenurilor” într-un tiraj de 34.462 exemplare, spune compania. În premieră, la final de 2025, Mersul nu se mai găsea la casele de bilete CFR Călători, ci la cele ale companiei private TFC.

Cartea costă 29 de lei și are 310 pagini.

Noul Mers a intrat în vigoare la 14 decembrie. „Pentru ediția 2025–2026, publicația a fost tipărită într-un tiraj total de 27.554 exemplare, destinate atât utilizării interne, cât și vânzării către operatorii interesați.

Operatorul național de transport feroviar de călători a renunțat între timp la achiziția celor 4.032 exemplare solicitate inițial, iar până la această dată doar operatorul Transferoviar Călători a solicitat și a încheiat contract cu CFR S.A.pentru comercializarea broșurii la casele proprii de bilete”, mai precizează CFR SA. Când București – Constanța dura 8 ore și jumătate În cel mai vechi Mers al trenurilor, ediția 1906, erau trecute și multe trenuri de marfă, iar de la București la Predeal (care atunci era stație de frontieră cu Ungaria) se făceau patru ore. Vitezele maxime în Regatul României erau de 70 km/h, iar trenurile expres rulau cu medii de 45-50 km/h pe liniile importante.

Drumul București – Constanța dura 8 ore și jumătate. La 1914, cele mai rapide trenuri erau numite „trenuri de mare iuțeală” și existau și „trenuri de plăcere”, acestea fiind trenuri sezoniere, destinate mai ales excursiilor, pe rute cum ar fi București – Predeal și București – Constanța.

În acel an erau în Mers zeci de pagini cu orarul trenurilor de marfă, dar și cu trenuri mixte, adică trenuri formate din vagoane de călători, dar și de marfă (trenuri mai lente decât trenurile obișnuite de călători). Exista un tren direct la Marea Nordului În anii 30 ai secolului trecut, Mersul Trenurilor era plin de reclame, iar în el erau afișate trenuri internaționale de lung parcurs ce legau România de Belgia, Franța, Germania, Italia, Elveția, Polonia, Cehoslovacia Grecia sau URSS. Exista un tren direct „Nord Express” care ajungea până la Ostende, în Belgia, la Marea Nordului. În „Mersul” de la 1929, pe copertă era o reclamă la o fabrică de „cremă și ceară pentru ghete, parchete și mobile și unsoare cauciucată pentru piele”.

În interior se găseau multe reclame la ateliere auto din zona Sibiului, dar era și publicitate plătită de firme care produceau ștampile. În Mersul din 1934 erau incluse și mici texte (așa zise telegrame) despre ce se întâmplă când nu respecți regulile lângă liniile de cale ferată.

Iată un exemplu, cu ortografia de acum 91 de ani: „Linia ferată nu e loc de joacă! Telegramă din Craiova, nr. 181 din 3.5.1933. Azi 3.5.1933 orele 19.30, mai mulți copii jucându-se prin vag. circului Kludsky depozitate pe linia 2 Ișalnița, au slăbit frânele și convoiul de 35 vag. a pornit cu viteză sfărâmând porțile Regiei de tutun și izbit 2 vag. care se găseau neînfrânate la încărcare cu tutun în dreptul magaziei; aceste vag. luând viteză au trecut peste parapet îngropându-se vag.

Gm 1 261 520 până în longrină iar la vag.

Gmc 277 009 sfărâmându-i-se peretele frontal.

Vag. au fost sub supravegherea paznicului Geantă Lazăr care cunoaște pe copii; pagubele se ridică la aproximativ 10000 lei.

Atelierul T.

Severin e rugat a trimete o echipă cu macarale pentru ridicarea lor.

Proces verbal cu cercetările în curs urmează. Șeful stației, Brătianu”. Tot în anii 30, în cartea feroviară erau cuprinse și date despre orarul unor vapoare, avioane și al unor autobuze. La 1939 trenurile românești aveau uneori viteze medii de 60-70 km/h și pe distanțe lungi, iar cele mai rapide trenuri de la noi erau automotoarele Malaxa care aveau viteză maximă de 110 km/h dar și viteză medie de peste 80 km/h pe câteva tronsoane cu linii în stare foarte bună. Pe atunci, orașe precum Cernăuți și Chișinău erau în Regatul României, așa că tabelele din Mers erau mult diferite față de cele de acum. Mersul Trenurilor în comunism și după Revoluție În „Mersul” din 1960 Brașovul se numea Orașul Stalin, Eforie Sud se numea Vasile Roaită (ceferist împușcat la marea grevă de la 1933), iar halta Sinaia Sud se numea I C Frimu (militant socialist).

În fiecare mers erau reclame pentru vagonul restaurant unde se promiteau două lucruri: „o masă gustoasă și băuturi alese”. În anii 80 Mersul avea mai multe trenuri decât în prezent, fiindcă nu se închiseseră cele 40 de secții de circulație care aveau să dispară după 1990.

În 1989 erau în carte trecute trenuri directe și către Berlin, Paris, Varșovia, Atena, Kiev și Moscova. Cât costa cartea atunci? În 1979 era 5 lei, iar în 1988 putea fi cumpărată cu 11 lei. Prin anii 90 în „Mers” erau câteva pagini despre rute internaționale îndepărtate, așa că dacă voiai, puteai vedea „la minut” cu ce trenuri să ajungi la Lisabona, Madrid, Nisa, Stockholm sau Bruxelles (chiar dacă nu existau trenuri directe) . După 1995 Mersul a început să se „subțieze”, au tot dispărut secții de circulație și au rămas tot mai puține trenuri internaționale.

Timpii de parcurs au crescut pe mai multe magistrale după anul 2000, iar din 2005 au apărut în Mersul Trenurilor și operatorii privați (primul a fost Regiotrans, pe Brașov – Zărnești. CFR SA spune că „reducerea cererii pentru ediția tipărită se datorează utilizării predominante a platformelor online de informare, ceea ce a limitat distribuția către publicul larg”. Scăderea numărului de trenuri internaționale De patru ani CFR Călători are aplicație mobilă, iar bilete online la operatorul de stat și la cei privați se pot cumpăra de mai bine de un deceniu pe online, așa că nu mai este aproape deloc nevoie de cartea tipărită cu tabele orare și distanțe. Mai mult, în ultimii ani se tot anulează trenuri în diverse momente, cum s-a întâmplat în primăvara lui 2025, când CFR Călători a anulat peste 250 de trenuri.

Cartea devine irelevantă când așa de multe trenuri dispar pe parcursul anului. La trenuri internaționale, niciodată nu au fost mai puține: către Viena, Budapesta, Ruse, Vidin și Chișinău, iar pe timp de vară și spre Sofia, Varna și Istanbul.

Trenul către Kiev nu este trecut în ediția 2025-26.