”Garda nu devine mai ușoară doar prin bani”. Schimbările propuse de medicul Valeriu Gheorghiță

”Despre gărzi s-a discutat mult în ultima perioadă.

S-au adus argumente solide că, în forma actuală, sistemul nu este sustenabil și riscă să se deterioreze și mai mult.

S-au propus soluții, unele foarte bune. Un lucru este însă evident pentru toată lumea: modul actual de organizare nemulțumește pe toți – pacienți, aparținători și personal medical.

Este profund demotivant pentru cadrele medicale, greu de susținut fizic, complicat logistic și administrativ (lupta permanentă cu lipsa locurilor, nevoia de evaluare multidisciplinară în spitale unde unele specialități lipsesc) și, poate cel mai grav, crește riscul de erori sau decizii neinspirate. ”Garda nu devine mai ușoară doar prin bani” Modalitatea de plată este, fără îndoială, o problemă reală.

Dar, oricât de bine ar fi plătită, o gardă nu devine mai ușoară doar prin bani.

Nu vor fi mai puțini pacienți, mai puțină presiune sau mai puține situații critice.

De aceea cred că discutăm, parțial, despre o „falsă problemă”.

Plata corectă este necesară, dar ea ține de recunoașterea unei munci extrem de grele, ultra-calificate, cu responsabilități și riscuri majore, nu de rezolvarea fondului problemei. Gardă de 12 ore, în loc de 24.

Un medic nu este suficient Câteva lucruri care, din punctul meu de vedere, merită discutate serios: - Garda de 24 de ore într-un spital de urgență nu mai este realistă astăzi.

Un interval de 12 ore pare mai rezonabil.

Dar dacă în aceste 12 ore volumul de prezentări este foarte mare, un singur medic rămâne insuficient.

Scopul nu este „să suferi mai puțin timp”, ci să îmbunătățim efectiv activitatea din gardă.

În spitalele de urgență cu adresabilitate mare, dublarea liniilor de gardă pe specialitate, în anumite intervale, devine o necesitate.

Aici apare însă o problemă reală: lipsa de personal, la toate nivelurile. - Redirecționarea pacienților – pentru consulturi sau internare – trebuie să fie mai simplă, reală și transparentă, mai ales când nu există locuri disponibile.

Un sistem de evidență în timp real a locurilor libere/ocupate, pe specialități, ar fi extrem de util.

S-a vorbit despre consorții și colaborări între spitale – o idee foarte bună.

Din păcate, în practica zilnică, aceste mecanisme încă nu funcționează la nivelul la care ar trebui.

Aici este mult loc de îmbunătățire. Urgențele minore, circuit separat - Urgențele minore, care nu sunt deloc puține, consumă enorm de mult timp.

Evaluarea lor, după triaj, pe un circuit separat, cu sprijinul altor specialități sau al medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgență.

Este un subiect care merită analizat serios. - Nu în ultimul rând, optimizarea activității din ambulatorii, policlinici și medicina primară este esențială.

La fel și măsurile de informare a populației privind prevenția primară: vaccinarea antigripală, antipneumococică, anti-virus sincitial respirator, controalele medicale periodice (mai ales pentru pacienții cu boli cronice), evitarea abandonului tratamentelor pe termen lung și prezentarea la timp la medicul de familie.

Toate acestea pot reduce semnificativ presiunea pe spitalele de urgență. Cam acestea sunt gândurile mele” a scris medicul Valeriu Gheorghiță, pe Facebook, în contextul unei presiuni tot mai mari pe spitalele din România.