Serviciul militar voluntar, introdus din 2026. Ce salarii oferă MApN, cum se face pregătirea şi cine poate fi recrutat

Tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani se vor putea înscrie pentru a face serviciul militar voluntar.

Guvernul a adoptat la finalul anului trecut proiectul care stabilește condițiile și beneficiile pentru tinerii să participe, voluntar, la programul de pregătire militară de bază. Ce este serviciul militar voluntar și ce pregătire vor primi tinerii care se înscriu Serviciul militar voluntar este o perioadă de pregătire militară de 4 luni pe care o pot face bărbații și femeile cu cetățenia română, care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani.

Astfel, timp de 4 luni, aceștia vor fi în grija Armatei și vor beneficia de toate condițiile pe care le primește orice militar în termen. La finalul pregătirii, armata le mai acordă un bonus în valoare de 27.000 lei.

Asta înseamnă trei salarii medii brute.

Este un program prin care armata vrea să atingă target-ul de 120.000 de cadre pe care se poate baza în cazul unui conflict.

În momentul acesta, MApN are la dispoziție aproximativ 70.000 de cadre active și 40.000 de militari în rezervă.

Însă, printre aceștia se numără foarte mulți oameni în vârstă, care nu reprezintă o opțiune pentru un eventual război. Serviciul militar obligatoriu din 2026.

Tinerii cu vârste între 19 şi 27 de ani vor face 75 de zile pe an pregătire militară Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General, a declarat într-un interviu pentru Euronews România, că tinerii care se vor înscrie pentru serviciul militar voluntar vor face o „pregătire militară generală, nu pe specialtăți.” „Este vorba de o pregătire militară generală, nu pe specialități, arme sau alte nivele de pregătire, o pregătire militară generală, adică să știe să tragă cu arma, să să orienteze în teren greu, să îmbrace un complet de protecție, practic, să cunoască baza pregătirii militare și o instruire corespunzătoare.” Potrivit fostului ministrul al Apărării, Ionuț Moșteanu, Armata Română va pierde, în următorii trei ani, în jur de 350 de mii de rezerviști – care vor trece în retragere.

Va recruta, în schimb, voluntari pe bani. Un sondaj INSCOP publicat în septembrie 2025 arăta că trei sferturi dintre români au o părere bună în ceea ce privește introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat în România.

Astfel, 74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat.

Numărul este în scădere, comparativ cu iulie 2025 când 79,4% aveau această părere.

În schimb, 20,7% au o părere proastă privind stagiul militar voluntar, față de 15.1% în iulie 2015).

De asemenea, 5.1% dintre persoane nu au știut sau nu au răspuns. Noul sistem de armată pe bază de voluntariat va fi introdus treptat, începând din 2026.

Deși capacitatea națională de formare militară se situează între 1.000 și 10.000 de persoane anual, Executivul preferă o abordare prudentă și etapizată. „Trebuie să începem treptat, pentru că în momentul în care intră oameni noi într-o procedură nouă, lucrurile trebuie așezate”, a explicat premierul logica din spatele acestei decizii. Parlamentul a adoptat o lege care reinstituie serviciul militar obligatoriu pentru bărbați începând din 2026.

Neprezentarea va fi pedepsită cu închisoare între trei luni și un an Serviciul Militar Voluntar: între aprecieri și avertismente Inițiativa a stârnit opinii variate pe scena publică.

Radu Magdin, expert în securitate, a calificat programul drept „un pas important pentru întărirea capacităților de apărare”.

El a avertizat însă că succesul depinde de o gestionare meticuloasă a proceselor de instruire și integrare a voluntarilor. Pe de altă parte, opoziția ridică semne de întrebare cu privire la aspectele logistice.

Senatorul USR Andrei Caramitru a subliniat că „infrastructura trebuie să fie pregătită pentru a susține un astfel de program”, indicând potențiale provocări. Susținătorii proiectului argumentează că serviciul militar voluntar oferă tinerilor perspective valoroase, precum dezvoltarea disciplinei, formarea profesională și încurajarea implicării civice.

În același timp, programul este văzut ca o modalitate de a consolida legătura dintre cetățeni și instituțiile de apărare. Într-un context internațional tot mai volatil, aceste două măsuri – creșterea bugetului Apărării și lansarea armatei voluntare – reprezintă o mișcare strategică pentru România.

Urmează etapa esențială a definirii detaliilor operaționale.

De asemenea și alocarea resurselor necesare pentru a garanta o instruire eficientă și sustenabilă a viitorilor recruți. Macron promite un an 2026 „util”, serviciu militar voluntar, interzicerea reţelelor sociale în cazul copiilor şi o lege pentru moartea asistată Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri seara, în discursul său de Revelion, un an 2026 „util” pentru francezi, în ciuda instabilităţii politice şi a sfârşitului mandatului său de cinci ani care se apropie, asigurând că va rămâne „până în ultima secundă la lucru”, în ciuda apelurilor repetate de a-şi da demisia, relatează AFP. „Acest an trebuie să fie şi va fi un an util”, a declarat el în tradiţionalul său discurs de Anul Nou, cel mai scurt din 2017 – a durat mai puţin de 10 minute, ca şi cum ar fi vrut să alunge riscul de a fi dat uitării, în condiţiile în care pare deja foarte slăbit cu 16 luni înainte de alegerile prezidenţiale la care nu va mai putea candida. „Istoria ne învaţă că putem face faţă oricărei provocări, putem înfrunta orice dacă ştim să rămânem uniţi”, a subliniat şeful statului, care se confruntă cu o impopularitate record şi cu un parlament fără majoritate. „Fiecare fiecare francez are un rol de jucat pentru a face faţă provocărilor care ne stau în faţă”, a insistat el, în contextul în care instabilitatea politică a devenit principala lor preocupare, iar războiul continuă să facă ravagii în Ucraina. Constrâns să se distanţeze de scena internă de la dizolvarea eşuată a parlamentului în 2024, Emmanuel Macron şi-a stabilit totuşi, în urările sale, trei priorităţi pentru 2026: instituirea unui serviciu militar voluntar, reglementarea reţelelor sociale în rândul tinerilor şi o lege cu privire la sfârşitul voluntar al vieţii, care prefigurează o dezbatere socială dificilă. SERVICIU MILITAR ŞI REŢELE SOCIALE INTERZISE TINERILOR Serviciul militar voluntar, care trebuie să înceapă să fie pus în aplicare în acest an, „va consolida legăturile dintre armată şi naţiune”, a spus Macron. Cu o mai bună reglementare în domeniul reţelelor sociale, „ne vom proteja copiii”, a arătat el.

Un proiect de lege, consultat de AFP, care stabileşte la 15 ani vârsta minimă pentru acces la reţelele sociale începând cu 1 septembrie 2026 şi interzice telefoanele mobile în liceu, va fi discutat în Parlament la începutul anului. „Vom duce la bun sfârşit lucrările legislative privind chestiunea sfârşitului vieţii în demnitate, subiect pentru care mi-am asumat angajamentul în faţa dumneavoastră în 2022”, a subliniat Macron în final.

Textele pe această temă vor fi examinate începând cu 20 ianuarie în Senat, înainte de a reveni în Adunarea Naţională.

Dezbaterile se anunţă complicate, în special în Senat, unde grupul conservator Les Républicains, prima forţă din această cameră, este foarte rezervat în ceea ce priveşte crearea unui dispozitiv pentru moartea asistată. Şeful statului a solicitat, de asemenea, prim-ministrului Sébastien Lecornu şi Parlamentului să se apuce „încă din primele săptămâni ale anului” de „elaborarea unor acorduri” pentru „dotarea ţării cu un buget”, în condiţiile în care guvernul, socialiştii şi blocul central nu au reuşit să ajungă la un acord la sfârşitul lunii decembrie. Finlanda creşte limita vârstei rezerviştilor la 65 de ani de la 1 ianuarie 2026 Finlanda urmează să crească limita de vârstă a rezerviştilor din armată de la 60 la 65 de ani în 2026, pentru a-şi consolida pregătirea militară împotriva ameninţării Rusiei vecine, relatează AFP. Ministrul Apărării Antti Hakkanen a anunţat luni că aceastăă reformă – care intră în vigoare la 1 ianuarie, după ce este promulgată de către preşedintele Alexander Stubb – urmează să antreneze o creştere a recruţilor cu 125.000 pe o perioadă de cinci ani. ”Numărul rezerviştilor finlandezi va fi în 2031 de aproximativ un milion”, a anunţat într-un comunicat Antti Hakkanen. Rezerva finlandeză este în prezent de aproximativ 900.000 de cetăţeni în această ţară situată pe flancul de est al NATO, care dispune de un efectiv – pe timp de război – de 280.000 de militari. ”Această măsură, dar şi alte măsuri pe care le luăm pentru a ne consolida apărarea, arată că Finlanda îşi asumă responsabiliatea securităţii sale acum şi în viitor”, a subliniat el. Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii în Finlanda, atunci când împlibnesc vârsta de 18 ani.

El are loc pe bază de voluntariat în cazul femeilor din această ţară nordică cu 5,6 milioane de locuitori. Recruţii pot efectua un serviciu militar de şase, nouă sau 12 luni, în funţcie de formaţia pe care o au.

Noua limită de vârstă urmează să se aplice persoanelor obligate să facă serviciul militar imediat la intrarea în vigoare a legii. Potrivit noilor reglementări, disponibilitatea recruţilor va fi prelungită cu 15 ani în cazul soldaţilor şi cu cinci ani în cazul subofiţerilor şi ofiţerilor. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de 1.340 de kilometri şi a pus capăt unei nealinieri de zeci de ani, în aprilie 2023, când a aderat la NATO, la mai bine de un an după invazia Ucrainei de către Rusia. Helsinki şi-a închis frontiera de est cu Rusia în decembrie 2023, suspectând Moscova de orchetrarea trimiterii unor migranţi cu scopul de a destabiliza Finlanda. Efectele crizelor globale.

O țară neutră militar ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru bărbați și femei Alegătorii elvețieni vor fi chemați duminică la urne pentru a decide în privința reformei serviciului militar și a impozitării marilor averi.

Prin referendum se propune înlocuirea actualului model de serviciu militar cu unul obligatoriu pentru toți, inclusiv pentru femei.

De aceea, problema drepturilor femeilor a ajuns în centrul dezbaterilor dintre susținătorii și oponenții proiectului, potrivit Le Figaro. „Inițiativa privind serviciul civil” a obținut inițial un sprijin semnificativ, dar acesta s-a erodat în ultimele săptămâni.

Cel mai recent sondaj realizat de gfs.bern arată că 64% dintre respondenți se opun ideii.

Comitetul din spatele inițiativei susține că obligativitatea serviciului național pentru fiecare cetățean elvețian, indiferent de sex, în armată sau într-un rol civil, la alegerea fiecăruia, ar consolida coeziunea socială. Totuși, Guvernul și Parlamentul elvețian au îndemnat alegătorii să respingă ambele propuneri, argumentând că acestea ar amenința economia elvețiană.

Noul sistem ar dubla costul cu militarii, a transmis Executivul.

Sistemul existent prevede cel puțin patru luni de serviciu militar, urmate de cursuri de perfecționare care durează câteva săptămâni, timp de un deceniu.