Dolarul pierde teren pe scena globală. De ce lumea caută rute ocolitoare după epoca Trump

Moneda americană își pierde, încet și constant, statutul de ax central al economiei globale.

În prag de 2026, tot mai multe state își reorganizează comerțul, plățile și rezervele astfel încât dependența de dolar să fie mai mică.

Per-total, este un proces de „diluare” accelerat de felul în care Washingtonul a transformat dolarul într-un instrument de presiune geopolitică, mai ales în perioada administrației Donald Trump. Semnele acestei schimbări sunt deja vizibile în datele comerciale.

Ponderea Statelor Unite în comerțul global a scăzut constant în ultimele două decenii, de la aproximativ o treime în anul 2000 la circa un sfert în prezent.

Pe măsură ce economiile emergente fac tot mai mult schimb între ele, rolul dolarului ca monedă universală de intermediere începe să se estompeze, observa recent publicația Wired. Țările mari evită dolarul Cea mai clară mutație apare în modul de decontare.

Relațiile comerciale dintre India și Rusia sunt tot mai frecvent închise în rupii, dirhami sau yuani, iar exemplele se multiplică.

Brazilia și Argentina, Emiratele Arabe Unite și India, Indonezia și Malaezia testează plăți directe în monedele proprii.

Mesajul este simplu, și anume că dolarul nu mai este obligatoriu pentru comerțul bilateral. China direcționează o parte tot mai mare din schimburile sale comerciale prin CIPS, propriul sistem de plăți transfrontaliere, ca alternativă la SWIFT, infrastructura dominată mult timp de instituții occidentale. Erodarea dominației dolarului nu este alimentată doar de geopolitică, ci și de slăbiciuni interne.

Deficitele fiscale ale SUA sunt estimate la aproape 1,9 trilioane de dolari în 2025, într-un context de deficit de cont curent de aproximativ 6% din PIB.

Tipărirea de bani pentru acoperirea acestor dezechilibre reaprinde temeri vechi legate de sustenabilitatea așa-numitului „privilegiu exorbitant” al dolarului, care permite Statelor Unite să se împrumute ieftin în propria monedă. Chiar și piața obligațiunilor americane, considerată mult timp cea mai sigură și lichidă din lume, a început să dea semne de fragilitate.

Cu peste 27 de trilioane de dolari în titluri de Trezorerie aflate în circulație, capacitatea pieței de a absorbi volumele uriașe a devenit o problemă.

Episodul din martie 2020, când piața a cedat și a fost nevoie de intervenția masivă a Rezervei Federale, rămâne un avertisment.