Hotelierii acuză procedura accelerată pentru aprobarea taxei de promovare turistică a Bucureștiului

Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a transmis un punct de vedere public privind modul în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat taxa specială de promovare turistică aferentă anului 2026. Potrivit federaţiei, decizia a fost luată fără consultarea mediului privat şi fără respectarea termenelor prevăzute de legislaţia privind transparenţa decizională. Reprezentanţii industriei hoteliere atrag atenţia asupra impactului direct al măsurii asupra operatorilor economici şi asupra lipsei unui plan clar de utilizare a fondurilor colectate. Aprobarea taxei şi procedura de adoptare Conform informaţiilor prezentate de FIHR, taxa specială de promovare turistică a fost aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în data de 23 decembrie. Federaţia susţine că proiectul de hotărâre a fost publicat vineri, 19 decembrie, retras luni, 22 decembrie, şi supus votului a doua zi, într-un interval considerat insuficient pentru analiză şi consultare publică. „Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) atrage atenţia asupra modului în care a fost aprobată taxa specială de promovare turistică pentru anul 2026 de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe 23 decembrie, fără o consultare a mediului privat şi fără prezentarea unui plan transparent de utilizare a fondurilor colectate”, arată reprezentanţii federaţiei. Potrivit FIHR, această succesiune rapidă a paşilor procedurali nu a permis respectarea termenelor minime prevăzute de legea transparenţei decizionale şi a limitat posibilitatea unei dezbateri reale. Impactul asupra industriei hoteliere Reprezentanţii FIHR subliniază că industria hotelieră din Bucureşti asigură cea mai mare parte a capacităţii de cazare a Capitalei şi contribuie constant la bugetul local, fiind direct afectată de introducerea sau modificarea unor taxe specifice. „Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale.

În toate capitalele europene care performează, politicile turistice sunt construite împreună cu industria.

La Bucureşti, am asistat la o procedură accelerată, care i-a exclus tocmai pe partenerii care finanţează această taxă”, declară FIHR. Federaţia precizează că lipsa consultării mediului privat reduce capacitatea operatorilor de a evalua impactul economic şi operaţional al noii taxe. Utilizarea fondurilor şi lipsa unui cadru funcţional Un alt aspect semnalat de FIHR vizează absenţa unui plan public şi asumat privind utilizarea sumelor colectate.

Conform federaţiei, taxa de promovare turistică a generat şi în anii anteriori venituri de aproximativ 4,5 milioane de euro anual. „În prezent, Bucureşti nu dispune de o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) operaţională, iar strategia de promovare a Capitalei lipseşte sau este fragmentată.

Se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanţă sau un calendar de acţiuni”, se arată în poziţia FIHR. Federaţia menţionează că există deja sume neutilizate din anii anteriori, colectate din aceeaşi taxă, din cauza lipsei unui mecanism de implementare şi a unei structuri dedicate. Solicitările FIHR şi contextul actual FIHR face referire la practicile din alte capitale europene, unde taxele de oraş sunt gestionate prin organizaţii de management al destinaţiei, în parteneriat public–privat, cu bugete şi programe multianuale transparente. „Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog şi responsabilitate în cheltuirea banilor”, avertizează federaţia. În acest context, FIHR solicită reluarea dialogului cu mediul privat, reanalizarea deciziei adoptate şi corelarea taxei de promovare cu operaţionalizarea OMD Bucureşti şi cu un plan clar şi măsurabil de promovare. Taxa pentru turiştii care se cazează în Bucureşti este de 10 lei pe noapte, iar reprezentanţii Primăriei Generale estimează că aproximativ 15 milioane de lei vor fi colectaţi anual la bugetul local.