Despre platformă
Contact
Căutare știri
Aparență

Intră în cont
Înregistrează-te
REPORTAJ. Cu ce se ocupă angajații unuia dintre institutele aflate pe „lista neagră” a deputatului Năsui. „A greșit adrisantul”. „Lucrăm la un program de depistare a deep fake în limba română, comanda
Știință IT&C

REPORTAJ. Cu ce se ocupă angajații unuia dintre institutele aflate pe „lista neagră” a deputatului Năsui. „A greșit adrisantul”. „Lucrăm la un program de depistare a deep fake în limba română, comanda

HotNews 24.06.2025 14:56 (Preluat: 24.06.2025)
22 vizualizări

Vrei să înțelegi mai bine această știre?

Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.

Institutul de Cercetări pentru Inteligența Artificială „Mihai Drăgănescu” a avut parte de o publicitate neașteptată în mijlocul discuțiilor publice despre cauzele deficitului bugetar.

Deputatul USR Claudiu Năsui a scris pe Facebook că ar fi primit o finanțare de 105 milioane de lei numai pentru o clădire și că, „evident, aici nu se va face nicio cercetare”.

Postarea a generat mii de comentarii pe internet, multe negative la adresa institutului.

HotNews a mers la sediul acestuia, ca să vadă cu ce se ocupă cercetătorii români din Inteligența Artificială. Printre proiectele Institutului se numără un algoritm pentru funcționarea unei mâini robotice sau o aplicație de depistare a deep fake-ului în limba română, comandat de NATO. Bugetul anual este de aproximativ 2 milioane de lei și aici lucrează 24 de cercetători. Când m-am întâlnit cu directorul institutului, Andrei Păun, acesta a ținut să facă o precizare importantă.

Mi-a spus că deputatul Claudiu Năsui „a greșit adrisantul”, atunci când a scris despre clădirea de 105 milioane de lei în care ar urma să funcționeze institutul. Acela este un alt institut, aflat la Cluj, și care se află în subordinea Universității Tehnice din acest oraș.

Finanțarea pentru clădire respectivului sediu este din PNRR, adică din bani europeni. „Sunt două institute cu nume aproape similare.

Noi nu am obținut niciun leu pentru vreo clădire”, spune Andrei Păun, care mai spune că Institutul de Cercetări pentru Inteligența Artificială „Mihai Drăgănescu”, din București este în subordinea Academiei Române. „Un singur cercetător depășește salariul mediu net pe economie din București” Sediul Institutului de Cercetări pentru Inteligența Artificială „Mihai Drăgănescu” este la etajul trei din clădirea Academiei Române de pe Calea 13 Septembrie, peste drum de intrarea Senatului.

Instituția împarte coridorul cu Institutul de Istorie a Religiilor. Intrarea în institut Cum intri, pe stânga, găsești, lângă sala cu servere, sala de consiliu.

Acolo unde m-am întâlnit directorul și cu patru dintre angajații institutului. În total, sunt 24 de oameni care lucrează într-un „program flexibil”, ce începe în jurul orei 9 dimineață, după cum mi-a precizat directorul. Cel mai vechi angajat este academicianul Dan Tufiș, director onorific al institutului. Directorul Andrei Păun spune că ultima angajare a fost făcută în noiembrie 2024.

Potrivit acestuia, bugetul anual al institutului este sub 2 milioane de lei.

În ceea ce privește salariile angajaților, acesta preferă să fie destul de evaziv: „Salariul mediu net pe București este de 6500 de lei.

Pot să vă spun că un singur cercetător din acest institut depășește această sumă.” Andrei Păun, directorul institutului.

Foto: Alex Tudor / Agerpres Institutul are patru departamente: Inteligență artificială, Tehnologia limbajului natural, Noi arhitecturi de calculatoare și Gestiunea și întreținerea nodului internet.

Mi s-a explicat că fiecare departament are mai multe proiecte la care lucrează în același timp.

I-am rugat să-mi detalieze câteva dintre cele mai importante. O mână robotică pentru cei care au suferit amputări de brațe Unul dintre proiectele de cercetare ale Departamentului „Noi arhitecturi de calculatoare” îl reprezintă contribuția la proiectarea unei mâini robotice pentru cei cu brațele amputate.

Sunt patru cercetători din institut care lucrează la acest proiect, mi-a precizat directorul Andrei Păun. Ce anume fac aceștia? Se ocupă de scrierea algoritmilor care permit o gamă variată de mișcări ale brațului robotic. „Proteza este proiectată și creată împreună cu mai mulți parteneri din România, printre care Osteopharm, o firmă de proteze din Târgu-Mureș.

Ceea ce are deosebit acest produs este interfața neurală.

Toate protezele care există acum pe piață sunt conectate cu semnale colectate de la mușchi. După ce pacientului îi este amputat brațul, acesta primește o proteză care e conectată la mușchii care rămân pe bontul de amputație.

După intervenție, din cei 22 de mușchi care asigură mișcarea degetelor rămân, de obicei, opt sau zece mușchi. Semnalele care sunt colectate nu sunt suficiente pentru a asigura funcțiile unei proteze care să poată egala o mână naturală.

Proteza din acest proiect va fi comandată cu o interfață neuronală care va fi conectată direct la nervii din bontul de amputație. Pacientul va putea realiza o gamă mult mai largă de mișcări, în comparație cu protezele care există acum pe piața internațională”, mi-a explicat cercetătorul Eduard Franți, care este implicat direct în realizării mâinii robotice. Cercetătorul Eduard Franți Expertul mi-a mai explicat că Ministerul Afacerilor Externe a selectat acest proiect pentru a fi prezentat, din partea României, la Târgul Osaka, în luna iulie.

Acolo vor participa oameni de afaceri din domeniul protezelor și un laureat al premiului Nobel, mai spune Franți. „Următorul pas va fi operația pe pacient, care va fi făcută în România anul următor.

Va fi realizată de un colectiv de medici de la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, coordonat de profesoara Ana Maria Oproiu, șefa Secției de Chirurgie Plastică de la Spitalul Universitar de Urgență București”, a mai adăugat cercetătorul. „Studiul care va ajuta comisia de medici să evalueze pacienții cu tentativă cu suicid” Un alt tânăr cercetător din institut mi-a dat detalii despre proiectul la care lucrează, este vorba despre aplicația E-vox.io.

Cercetătorul se numește Andrei Brătan și este doctorand și asistent de cercetare. Andrei Brătan, cercetător „Eu studiez pentru doctorat recunoașterea intensității emoțiilor din semnalul vocal.

Pe baza acestei cercetări, am reușit să scot o aplicație pe care am lansat-o în SUA, la o conferință unde am participat din partea Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială «Mihai Drăgănescu».

Ea este acum pe Google Play.

Ce face aplicația? De la 0 până la 5, într-o înregistrare de maxim 30 de secunde îți spune nivelul de emoție pe care tu îl ai în voce”, mi-a spus Andrei Brătan. Am fost supus și eu testului realizat de cercetător.

În urma acestuia a rezultat că aveam o intensitate de 3,78 din 5. La ce este bună această aplicație? „Avem un studiu cu 49 de pacienți de la două spitale de psihiatrie din România care au încercat să se sinucidă.

Aceștia au fost internați ulterior cu ordin judecătoresc și supuși unei consilieri psihiatrice.

În interviurile luate de medici, au fost întrebați care e cauza pentru care au vrut să recurgă la un astfel de gest. Printre întrebări, pe lângă cele legate de gestul în sine, erau și întrebări de tipul «care este mâncarea ta preferată», «cum este vremea de afară» și așa mai departe.

Răspunsurile audio au fost evaluate și s-a putut detecta că emoția conectată cu instinctul de supraviețuire era prezentă.

Când pacientul povestea ce l-a determinat să recurgă la acel gest, ce a simțit, ce a făcut…era prezentă la fel ca și atunci când vorbea despre mâncarea lui preferată, pentru că emoțiile intense sunt remanente. Andrei a găsit pattern-ul acestor emoții intense.

Studiul lui Andrei va ajuta comisia de medici să evalueze pacientul la finalul perioadei de tratament pentru a înțelege dacă există riscul ca pacientul să încerce din nou să se sinucidă”, a explicat cercetătorul Eduard Franți în ce consta aplicația. Mi s-a mai spus că există un interes din partea companiei Motorola pentru acest proiect.

Nu mi s-au mai dat însă alte detalii. Proiect NATO pentru depistarea deep fake în limba română Un alt proiect derulat de Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ este legat de identificarea materialelor de tip deep fake (manipularea digitală a unor imagini și sunete, realizată cu inteligența artificială – n. red.). Cercetătorii români dezvoltă o aplicație care ar urma să identifice cu o acuratețe de 95% materialele video de tip deep fake în limba română, după cum explică Andrei Păun. Proiectul a fost lansat în cadrul programului NATO „Science for Peace and Security” în mai multe țări membre. „Se știe că cei mai buni în detectarea unor fake-uri care implică folosirea unei anumite limbi, obiceiuri, tradiții sunt nativii din țările respective”, spune Dan Tufiș. Dan Tufiș și Andrei Păun Cum va funcționa acest program? „De exemplu, am văzut două filmulețe în care apărea Nicușor Dan care recomanda o platformă de investiții, am fost atent la detalii și am fost uimit de calitatea fake-ului, de modul în care vocea era sincronizată cu imaginea”, spune Tufiș.

Acesta povestește că acest program ar putea semnala faptul că filmulețele respective au fost făcute cu ajutorul tehnologiei deep fake. Andrei Păun spune că, deocamdată, nu s-a luat o decizie dacă programul respectiv va fi disponibil pentru publicul larg. De ce a venit un spaniol să lucreze la institutul pentru Inteligența Artificială din România Andrei Brătan nu este singurul tânăr din institut.

Acum două luni a sosit un student venit la studii post-doctorale printr-un proiect european, o bursă „Marie Skłodowska Curie”. „Sunt puține instituții din România care au obținut aceste burse.

Suntem mai vizibili și mai apreciați la nivel internațional decât la nivel național”, spune Andrei Păun, directorul institutului. Antonio Ramirez de Arellano Marrero a studiat în Spania matematică la licență și master, la Sevilla, apoi și-a făcut un doctorat în știința calculatoarelor.

După ce încheie proiectul aici vrea să devină profesor în același oraș. „Am ales să vin în România pentru că îl cunoșteam pe Andrei (Andrei Păun, directorul institutului – n. red.).

Trebuie să spun că finanțarea de la stat pentru cercetare este mult mai puternică în Spania decât ce e în România.

Oricum, chiar și cu resursele pe care le avem aici sunt multe lucruri care se fac și încercăm să obținem proiecte de nivel european”, a spus Antonio. „Mi-aș dori să fie mai multe fonduri și să putem schimba serverele foarte vechi” Am fost interesat să aflu și care ar fi nevoile pe care le au în acest moment cercetătorii și care nu pot fi acoperite din bugetul anual al instituției. Inginerul de sistem Sorin Tache mi-a vorbit despre un domeniu a cărui importanță nu o știam până acum.

Și anume serverele pe care se află practic toată munca cercetătorilor. „Toate datele plus backup-ul sunt pe aceste servere.

Ele conțin între 10-40 de terra fiecare.

Sunt specifice pentru fiecare program în parte sau fiecare ramură a cercetării. Echipamentele se înlocuiesc în limita posibilităților cu altele mai noi.

Încercăm să ținem sistemele de operare cât mai noi posibil pentru a avea cât mai puține vulnerabilități atunci când ne expunem la internet”, a spus inginerul de sistem. „O dorință a mea personală: mi-aș dori să fie mai multe fonduri și să putem schimba serverele foarte vechi într-un ritm mai alert decât o putem face acum din cauza restrângerilor bugetare”, a mai adăugat Sorin Tache. Imediat ce ieși din Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ ajungi în holul cu cele două lifturi.

De aici, pleacă mai multe coridoare către alte entități ale Academiei.

Lângă intrare am remarcat o ușă pe care scrie revista „Contemporanul”.

Această publicație este condusă de Nicolae Breban, în vârstă de 91 de ani, unul dintre cei care s-au opus admiterii lui Cărtărescu în Academie.

Citește pe HotNews

Vrei să înțelegi mai bine această știre?

Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.