Primul caz de lepră confirmat în România după patru decenii. Ce spune ministrul Sănătății: "Alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI Lepra, cunoscută și ca boala Hansen, este o infecție cronică provocată de bacteria Mycobacterium leprae.

Evoluează lent, uneori pe parcursul mai multor ani, și afectează în principal pielea și nervii periferici.

Deși reputația sa istorică este una înspăimântătoare, boala se transmite greu – doar prin expunere îndelungată – și este tratabilă prin schema recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

Odată cu inițierea tratamentului, riscul de contagiozitate scade până la dispariție.

În acest context, confirmarea unui caz în România și apariția altor suspiciuni au readus boala în atenția publică.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunța joi apariția primului caz de lepră în România. Primul caz de lepră confirmat în România după patru decenii Deși în România lepra a fost practic eradicată în anii 80, boala nu a dispărut complet la nivel global.

Ultimul caz raportat oficial la noi în țară datează din 1981, potrivit datelor Ministerului Sănătății.

În deceniile care au urmat, diagnosticele au fost extrem de rare în Europa, fiind întâlnite în special la persoane venite din zone în care boala Hansen este încă endemică – porțiuni din Asia, Africa și America Latină. Citește și: Cine este Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Medicul originar din Caraș-Severin s-a remarcat în pandemie și a ajuns ministru la 34 de ani Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi depistarea unui caz de lepră în România, iar alte trei situații sunt investigate. „Astăzi a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen), iar alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice', a transmis acesta. Conform informațiilor furnizate, „toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca'.

Această situație a determinat autoritățile să impună măsuri stricte, inclusiv închiderea temporară a salonului. Două dintre paciente, în vârstă de 21 și 25 de ani, s-au prezentat la SCJU Cluj pe 26 noiembrie 2025. „Acestea au fost supuse următoarelor investigații: biopsie de țesut cutanat, microscopie pozitivă pentru BAAR (3 BAAR/100 câmpuri) la primul caz; test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA, complexul Mycobacterium tuberculosis nedetectat, excluzând tuberculoza; probe histopatologice și frotiuri Ziehl-Neelsen, aflate în lucru, orientate spre infecția cu Mycobacterium leprae', transmite Ministerul Sănătății. Măsuri pentru limitarea riscurilor „Inspecția Sanitară de Stat din Ministerul Sănătății și DSP Cluj au dispus măsuri ferme pentru limitarea oricărui risc: dezinfecție cu ozon în toate spațiile utilizate; verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare individuală; intensificarea procedurilor de igienizare cu biocide avizate; programarea angajaților la control medical în Medicina Muncii; extinderea anchetei epidemiologice', a scris ministrul Rogobete pe Facebook. În plus, „Ministerul Sănătății prin DSP a dispus suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice'. Alexandru Rogobete a precizat că a fost inițiat tratamentul specific recomandat de OMS, menționând că „după inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție, conform protocoalelor internaționale'. Lepra este o boală cu contagiozitate redusă, necesitând expunere îndelungată Pentru a calma îngrijorările, autoritățile au transmis clarificări privind transmisibilitatea bolii. „Lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă.

Transmiterea necesită expunere prelungită', a explicat Ministerul Sănătății. Instituția subliniază că lepra nu se transmite prin contact ocazional, precum „strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă, folosirea spațiilor comune'. Ministrul Rogobete spune că a dispus „intensificarea supravegherii epidemiologice; extinderea testării contacților; evaluarea condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini; solicitarea de asistență internațională din partea OMS și ECDC, pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică'. Acesta subliniază că „riscul pentru populația generală rămâne scăzut, iar situația este gestionată cu maximă responsabilitate'. Cel mai nou VIDEO