Câți bani cred românii că ar trebui să câștige în 2025 pentru un trai decent. Salariile din prezent, mult sub așteptări

Un studiu recent realizat de o platformă de HR românească a dezvăluit faptul că românii consideră că ar trebui să aibă printre cele mai ridicate salarii, comparativ cu vecinii maghiari, bulgari, greci sau moldoveni.

În condițiile în care aproape jumătate din angajații români sunt nemulțumiți de salariile pe care le încasează, realitatea cu care se confruntă este una deosebit de asimetrică. În ceea ce privește așteptările legate de îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii, pe de o parte, cea mai mare parte dintre români conștientizează că salariile vor stagna, atât la privat, cât și la Stat.

Pe de altă parte, diferența colosală dintre veniturile unei proporții mici a angajaților români cu joburi bine plătită și cele ale majorității celor cu salarii mici adâncește și mai mult clivajele socio-profesionale de pe piața muncii din România. „Marile speranțe” ale angajaților români și cum se compară acestea cu cele ale vecinilor din regiune Conform studiului „Salarii și beneficii – echilibru între așteptări și ofertă” realizat anul acesta de platforma online Undelucram.ro, 43% dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariu și jumătate dintre ei se așteaptă în următorii doi ani ca salariile să stagneze.

Cu toate că 63% ar pleca pentru un venit mai mare, doar 13% dintre companii și-ar revizui semnificativ politica de salarizare în următorul an. Ads Sondajul, realizat în perioada 15 aprilie - 1 iunie anul acesta printre 8.898 angajați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria, include în eșantion și 990 de specialiști în resurse umane din aceleași țări. „Studiul ne arată prin cifre o realitate pe care o simțim deja - angajații români, dar și angajații din celelalte țări participante - își doresc salarii mai mari, dar sunt conștienți că următorii doi ani vor fi dificili și, cel mai probabil, veniturile vor stagna.

Specialiștii în resurse umane știu ce își doresc oamenii, iar 44% iau în calcul să facă ajustări punctuale și 13% chiar semnificative. Putem spune că angajatorii sunt tot mai atenți la nevoile angajaților și își adaptează pachetele salariale pentru a-și mulțumi oamenii, dar în același timp rămân foarte atenți la cursul economiei.

Dacă până recent vorbeam despre optimism și creșteri ambițioase, astăzi cuvintele cheie sunt precauție, adaptare și echilibru, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori”, a declarat Costin Tudor, CEO Undelucram, parte a rețelei wherewework. Ads Datele arată că 72% dintre angajați se gândesc să își schimbe locul de muncă, 28% dintre aceștia căutând deja, iar 44% ar face acest pas doar dacă ar apărea o oportunitate foarte bună. 13% sunt mulțumiți de actualul loc de muncă, iar 8% iau în calcul o schimbare în 6-12 luni.

Cei care se gândesc cel mai mult la o modificare a jobului sunt moldovenii, 79% dintre ei luând în calcul această posibilitate, ei fiind urmați de bulgari (74%).

Grecii sunt la egalitate cu românii cu un procent de 72%, iar pe ultimul loc se află ungurii, 68% dintre aceștia gândindu-se la schimbarea locului de muncă. Pentru o treime dintre români, salariile au crescut, dar statistic, puterea de cumpărare a scăzut substanțial Dincolo de orice distribuție statistică, un salariu mai bun, cuplat cu un set mai competitiv de beneficii sunt în toate cele cinci țări principalul motiv de schimbare a jobului.

O realitate poate mai puțin conștientizată la nivel cotidian de majoritatea românilor este că, în regiune, angajații din țara noastră au printre cele mai mari salarii.

Potrivit datelor din studiu, aproximativ 33% dintre respondenții români au salarii mai mici de 1.000 de euro, 27% au între 1.000-1.500 de euro, 18% între 1.500-2.000 de euro, 14% între 2.000 și 3.000 de euro, iar 7% peste 3.000 de euro.

De altfel, spun analiștii Undelucrăm, salariile din România sunt cele mai mari din regiune, cu atât mai mult comparativ cu Republica Moldova, unde 70% dintre moldoveni au salarii sub 1.000 de euro și 6% dintre unguri au salarii de peste 3.000 de euro. Ads În aceste condiții de bază, aproape o treime (27%) dintre angajații români consideră că ar fi corect să aibă un salariu între 1.500 și 2.000 de euro, iar 18% consideră că munca lor ar valora mai mult de 3.000 de euro. 6% dintre angajați spun că ar merita un salariu între 500 și 1.000 de euro. Comparativ, 20% dintre angajații din Republica Moldova cred că ar fi corect să câștige între 500 și 1.000 de euro, iar 40% între 1.000 și 1.500 de euro.

Cei mai mulți bulgari (32%) și unguri (36%) consideră că ar merita 1.500-2.000 de euro, iar cei mai mulți greci (39%) cred că ar fi potrivit să aibă un salariu de 1.000-1.500 de euro.

Astfel, ca așteptări salariale, românii și ungurii sunt cei mai apropiați, aproximativ 16% dintre unguri dorindu-și un salariu de peste 3.000 de euro, similar cu procentul românilor de 18%. Iar contextul este dat tocmai de realitățile fiecărei țări în parte.

În timp ce în România salariile au crescut de la an la an chiar și de două ori, dacă ne referim doar la minimul pe economie, Grecia este țara cu cele mai mari procente de angajați cărora nu li s-a mărit salariul în ultimii doi ani, în timp ce Ungaria este statul cu cele mai mari procente de angajați nemulțumiți de salarii.

Cel puțin unei treimi dintre români le-a crescut salariul cu 5-10% în ultimii doi ani, în timp ce un sfert dintre angajați nu au primit nicio majorare.

Trebuie, desigur, să amintim că aici intervine și o problemă majoră pe piața muncii în România.

Dacă potrivit datelor acestui studiu doar o treime din români au primit măriri de 5-10%, în contextul în care în 2023 inflația s-a ridicat până la marja de peste 10%, iar în 2024 a coborât la 5,6%, prețurile au crescut, cumulativ, an de an, cu 16,5-17%. Ads Chiar și în cazul celor care au primit măriri, impactul net asupra puterii de cumpărare este unul de pierdere de minim 7-12%, în timp ce angajații care au în 2025 același salariu nominal ca acum doi ani, în funcție de nivelul de venituri, pot să se afle și în aria de risc de coborâre sub rata sărăciei. În ceea ce privește beneficiile care vin adițional față de venit, aproape 70% dintre angajații români primesc tichete de masă, mai bine de jumătate au acces la asigurare medicală privată.

Beneficiile pe care le primesc cel mai des angajații din România sunt: tichete de masă (68%), asigurare medicală privată (56%), program flexibil/remote work (40%), bonusuri de performanță (32%), zile suplimentare de concediu (28%), petreceri, teambuilding-uri și evenimente interne (24%), training și dezvoltare profesională (19%), transport decontat (18%), acces la platforme de învățare precum LinkedIn Learning (18%), abonamente la servicii de wellness/sport precum 7card, SanoPass (16%), asigurare de viață (12%), asigurare medicală privată pentru membrii familiei (10%), arată studiul citat. Ads În Republica Moldova, cel mai des oferite beneficii sunt tichetele de masă și bonusurile de performanță, în Bulgaria predomină tichetele de masă și asigurarea medicală privată, în Grecia situația este similară (dar pe locul întâi este asigurarea medicală urmată de tichete), iar în Ungaria cel mai des se oferă bonusuri de performanță, program flexibil/remote work și faptul că angajații au parte de petreceri, teambuilding-uri și evenimente interne. Foarte important de amintit este că aproximativ 8% dintre respondenții din toate cele cinci țări au declarat că nu beneficiază de niciun avantaj extra-salarial. Decalajele de venituri din România și perspectiva stagnării prelungite în următorii ani Aproximativ 51% dintre angajații români se așteaptă ca în următorii doi ani salariile să stagneze, iar 37% se așteaptă la creșteri moderate.

Aproximativ 6% sunt mai optimiști și cred în creșteri considerabile ale salariilor și beneficiilor, în timp ce 5% se așteaptă la reduceri ale veniturilor.

În Grecia, Bulgaria și Ungaria cei mai mulți angajați se așteaptă tot la o stagnare, în timp ce în Republica Moldova cei mai mulți angajați mizează pe o creștere moderată. Ads Realitatea stagnării creșterii veniturilor se suprapune nu doar contextului economic dificil din România în prezent, majoritatea românilor fiind deja conștienți că urmează o perioadă de austeritate pentru echilibrarea deficitului bugetar care a ajuns în 2024 la 9,3%, după calculul UE, dar și pe o stare de fapt preexistentă care, odată cu stagnarea, se va prolifera și mai mult în câmpul muncii.

Este vorba despre faptul că România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din UE între veniturile mari și cele mici în rândul populației.

Mai exact, venitul mediu al celor mai bogați 10% dintre români este de aproape 5 ori mai mare decât al celor mai săraci 10%, conform ultimelor date coroborate de Eurostat.

Pentru comparație, în Uniunea Europeană acest raport este de 3,6. Între anii 2010 - 2015, decalajele de venituri în România s-au accentuat, crescând de la 5,2 la 6,5.

După anul 2015, tendința a fost descrescătoare, veniturile cele mai mici crescând mai repede decât cele mai mari, dar cu toate acestea țara noastră continuă să înregistreze printre cele mai mari decalaje de venituri din UE, arată Institutul Friedrich Ebert într-o analiză de anul trecut.

Mai mult, deși sondajul citat mai sus arată că avem, într-adevăr, creșteri importante înregistrate pe piața muncii în ultimii ani față de unii vecini și cele mai mari salarii, trebuie conturată și realitatea în care, potrivit unei analize Termene.ro din aprilie 2025, costul orei de muncă în România aproape s-a triplat în ultimii zece ani, dar decalajul față de media Uniunii Europene a rămas aproape neschimbat. Ads În termeni concreți, în 2015, o oră de muncă în România era plătită cu doar 4,6 euro, în timp ce media UE era de 25 euro, adică o diferență de 20,4 euro.

În 2024, costul ajunge la 12,5 euro, potrivit estimărilor actuale, înregistrând o creștere de 171% în doar nouă ani.

Cu toate acestea, media europeană a crescut în același interval la 33,5 euro, păstrând o diferență relativ constantă de aproximativ 20 de euro. Cerințele salariale ale românilor par mari, la prima vedere.

Un salariu de 3.000 de euro brut, însă, înseamnă puțin peste 10.000 de lei net, iar ținând cont de inflație, instabilitatea constantă de pe piața muncii, dată de loviturile continue încasate fiscal de sectorul privat, dar și perspectiva clară a unei stagnări, în cel mai bun caz, sau a unor tăieri salariale, în cel mai rău caz, după măsurile de austeritate care vor veni în a doua jumătate a anului, „pretențiile” salariaților români ascund, de fapt, o dorință de conservare, pe cât posibil, a unui nivel de trai decent, și nu o deconectare de la competitivitatea reală a acestora, în raport cu puterea pieței. Ads