„Putin se teme mai puțin de război decât de pace”. Ce spun analiștii militari despre riscul invaziei Rusiei în statele baltice

Rusia ar putea începe un război cu NATO încă din 2029 - sau chiar mai devreme, a avertizat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un interviu recent.

Drept răspuns, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „nu există nicio îndoială cu privire la cine este agresorul”, în timp ce secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a adăugat că Rusia „ar putea fi forțată să ia măsuri pentru a-și asigura securitatea”.

Între timp, mai mulți analiști militari israelieni independenți au sugerat că Moscova ar putea încerca să cucerească teritorii din statele baltice încă de anul viitor, cu scopul de a-și consolida poziția de negociere cu SUA, anunță Meduza. Analiștii militari citați au identificat Coridorul Suwałki - o fâșie îngustă de pământ între Belarus și exclavul rus Kaliningrad, care leagă Polonia și Lituania - ca fiind regiunea cea mai expusă riscului.

Coridorul este considerat pe scară largă ca fiind punctul cel mai vulnerabil al statelor baltice, deoarece este singura rută terestră care leagă regiunea de restul Europei continentale. „Rusia ar putea desfășura o operațiune limitată, cu rezultate rapide, pentru a pune NATO într-o poziție foarte incomodă, și apoi să folosească acest lucru pentru a negocia termenii unui acord de pace în Ucraina”, a declarat analistul militar Sergey Auslender pentru Current Time. „Cucerirea unei părți din teritoriul NATO, cum ar fi coridorul Suwałki, de exemplu, ar rezolva și problema aprovizionării Kaliningradului pe cale terestră”. Coridorul Suwałki, o fâșie de teren în jurul frontierei lituano-poloneze, este adesea descris ca fiind „călcâiul lui Ahile” al NATO.

Cu câțiva ani în urmă, Politico l-a numit „cel mai periculos loc de pe Pământ”.

NATO a acordat o atenție sporită acestei zone și organizează exerciții militare regulate acolo, dar unii analiști rămân sceptici cu privire la suficiența acestor măsuri. „În prezent, în statele baltice sunt staționate aproximativ 10.000 de soldați NATO.

Nu este puțin, dar cu siguranță nu poate contracara o invazie pe scară largă”, a declarat analistul militar Grigory Tamar. „Dacă vorbim despre o „operațiune specială”, aceste baze ar putea fi pur și simplu blocate. Într-un astfel de scenariu, este greu de imaginat că forțele NATO ar putea realiza vreun fel de străpungere eroică pentru a apăra pe cineva de acolo.

În cel mai bun caz, s-ar apăra pe ele însele”. Mai mulți experți au remarcat că Rusia ar putea preceda orice atac cu pretextul „protejării vorbitorilor de limbă rusă”.

Peste 850.000 de etnici ruși trăiesc în Lituania, Letonia și Estonia, în special în regiunile de frontieră cu Rusia și Belarus. „Mai întâi, ei organizează o campanie în care susțin că rușii sunt oprimați în Estonia.

Apoi aranjează ca o organizație care reprezintă rușii din Estonia, de exemplu, să scrie o scrisoare în care să ceară protecție.

Acest lucru creează un pretext pentru o invazie.

Ei nu ar aștepta un pretext, ci ar fabrica unul”, a spus Auslender. Expertul militar lituanian și maiorul în rezervă Darius Antanaitis a susținut că, în condițiile actuale, un nou război ar fi dificil, deoarece Marea Baltică a devenit efectiv un „lac al NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță. „Pentru a se apropia de coasta lituaniană, nu s-ar baza pe forțele navale din Kaliningrad - ar avea nevoie de Flota Baltică, care trebuie să plece din Sankt Petersburg. Și pentru a ieși de acolo, trebuie să-și asigure o trecere sigură prin Golful Finlandei, care are Finlanda pe o parte și Estonia pe cealaltă.

Asta înseamnă că războiul ar trebui să înceapă acolo.

Pentru a ne bloca în Marea Baltică, ar trebui să ocupe insula Gotland”, a spus Antanaitis. Generalul Richard Shirreff, fostul comandant suprem adjunct al NATO pentru Europa, a avertizat că Rusia ar putea declanșa un război pe scară largă în țările baltice încă din 2027, o preocupare reflectată și în rapoartele serviciilor secrete daneze.

Cu toate acestea, fostul ministru al Apărării din Lituania, Laurynas Kasciunas, s-a arătat sceptic cu privire la această previziune. „Nu m-aș aștepta neapărat la asta în 2027”, a spus el. „Totul depinde de modul în care se va desfășura războiul din Ucraina - cât timp vor continua ucrainenii să lupte, dacă va exista un armistițiu și dacă sancțiunile vor fi ridicate.

Există prea mulți factori imprevizibili.

Deocamdată, se presupune că Rusia nu ar putea purta două războaie în același timp.

Acesta este un fapt.

Pur și simplu nu pot deschide un al doilea front”. În același timp, analistul și bloggerul rus Dmitri Chernishev a avertizat că nu trebuie subestimată disponibilitatea Moscovei de a acționa agresiv: Economia militară a lui Putin funcționează la capacitate maximă; el se teme mai puțin de război decât de pace.

Când întreaga piramidă pe care a construit-o se va prăbuși, sute de mii de soldați se vor întoarce de pe front cu arme, și nu va mai rămâne nimic care să justifice represiunile.

Consiliul de Securitate este încrezător că estonienii, lituanienii și letonii nu vor opune aceeași rezistență ca ucrainenii.

Putin acționează întotdeauna în același mod - într-o situație dificilă, el dublează miza pentru a avea ceva cu care să negocieze. Comandantul Forțelor Armate Lituaniene, Raimundas Vaikšnoras, a declarat că rezultatul războiului din Ucraina va determina probabil următoarele mișcări ale Moscovei. „Este puțin probabil ca rușii să atace în acest moment, deoarece sunt profund împotmoliți în Ucraina și cel mai probabil își concentrează toate forțele pe care le pot aduna acolo pentru a-și acoperi propriile lacune”, a declarat el pentru Current Time. Aliații NATO asigură în mod constant statele baltice că, în cazul unui atac, Lituania, Letonia și Estonia vor primi cu siguranță sprijin.

Conform noilor planuri de pregătire ale alianței, forțele țărilor membre sunt pregătite nu numai să recucerească teritoriul, ci și să apere statele baltice încă din primul minut al unui posibil atac. Analistul politic Ivan Preobrazhensky a avertizat că încă nu este clar cum va fi aplicat principiul apărării colective. Nu cred că Rusia ia în serios în prezent articolul 5.

Dimpotrivă, vede tot mai multe oportunități de a testa reziliența NATO prin amenințări hibride – fără a trimite trupe, fără a ataca pe nimeni, fără a ucide – ci prin crearea unei situații de presiune intensă care pune în pericol suveranitatea, fără a o încălca direct, teoretic Pe de altă parte, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru Current Time la începutul acestei luni că Alianța demonstrează deja în practică, nu doar în cuvinte, că acordă o mare importanță securității membrilor săi baltici. „Una dintre cele mai importante decizii pe care le-am luat a fost luată în 2016, după anexarea ilegală a Crimeei.

Pentru prima dată în istoria NATO, unități de luptă - forțe multinaționale ale NATO - au fost dislocate în toate statele baltice și în Polonia.

Acest lucru transmite un semnal foarte clar că NATO, în ansamblul său, este deja prezentă acolo.

De asemenea, am sporit gradul de pregătire al forțelor noastre, capacitatea lor de a se deplasa rapid și de a-și consolida pozițiile, și am elaborat un set complet de noi planuri militare.

Toate acestea transmit un mesaj foarte clar Rusiei: un atac asupra unui aliat va declanșa o reacție din partea întregii Alianțe”, a declarat acesta.