Prima reacție a CSM, după eșecul negocierilor pe tema pensiilor magistraților. Consiliul neagă că ar fi propus o variantă în care pensia să fie mai mare decât salariul

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat, într-un comunicat de presă, eşecul discuţiilor de miercuri de la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraţilor, deşi susţine că reprezentanţii magistraţilor au manifestat „deschidere pentru rezolvarea problemelor”, informează Agerpres. „Discuţiile nu au condus la o soluţie agreată de toţi participanţii, cu toate că reprezentanţii Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluţiile optime care să asigure o abordare echilibrată şi care să corespundă exigenţelor subliniate constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, afirmă CSM. „Abordarea a fost rațională” Reprezentanţii Consiliului au propus ca şi pentru magistraţi, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluţie identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalţi beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluţie care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activităţii. „Abordarea autorităţii judecătoreşti a fost şi rămâne raţională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situaţie pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri şi care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023”, explică CSM. Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la asumarea de către instituţiile fundamentale ale statului a unui acord pentru Justiţie. „Toţi reprezentanţii sistemului judiciar au exprimat susţinerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiţiei în statul de drept şi încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relaţia cu autoritatea judecătorească şi cooperarea instituţională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, dar şi pentru responsabilitate şi colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR.

Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti”, transmite CSM. În ceea ce priveşte condiţionalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanţii sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condiţiile de pensionare a magistraţilor. „În acest sens, modificările substanţiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit.

Aşa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condiţiile de pensionare a magistraţilor, ci de invalidarea de către Curtea Constituţională a soluţiei fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”, mai spune CSM. Cota compensatorie, neacceptată de coaliție În legătură cu acordul propus pentru Justiţie, care prevede, printre altele, acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor, CSM neagă că acesta prevedea alocarea de resurse financiare suplimentare. „Măsurile de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiţie şi Stabilitate Instituţională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate şi bugetate.

Asemenea măsuri, susţinute şi anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluţie pentru eforturile deosebite pe care magistraţii le depun în activitate, în condiţiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete şi al imposibilităţii bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător”, se încheie comunicatul CSM. Miercuri, cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Cotroceni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, propunea un acord în şase puncte ca o măsură de depăşire a crizei din Justiţie generate de reforma pensiilor magistraţilor, precum şi plata unor „cote compensatorii” din banii necheltuiţi prin neocuparea posturilor vacante. Blocaj la Cotroceni Discuțiile de miercuri între președintele Nicușor Dan, reprezentanții magistraților și liderii coaliției au durat aproximativ trei ore, însă s-au terminat fără niciun rezultat.

Deși politicienii ar fi de acord cu majorarea perioadei de tranziție, nu acceptă cererea magistraților de a crește valoarea pensiei față de cea din proiectul Guvernului Bolojan, respins de CCR. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a vorbit, joi, la RFI, despre aceste negocieri, spunând că consideră exagerate propunerile magistraților. „Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut.

Ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil.

Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net (…). Mi se pare un pic exagerată această doleanță a magistraților ca pensia să fie 65% din venitul brut.

Cred că trebuie să luăm în considerare solidaritatea socială, situația dificilă a României și situația altor categorii socio-profesionale”, a declarat deputatul UDMR. La discuțiile de miercuri seară de la Cotroceni, premierul Ilie Bolojan i-a întrebat pe reprezentanții Consiliului Suprem al Magistraturii dacă își vor da totuși avizul în timp util pentru un proiect de lege, a relatat pentru HotNews unul dintre liderii politici prezenți la negocieri.

Cei de la CSM au spus că nu îi pot da un răspuns pe loc, fără să vadă un nou proiect și să îl analizeze. Totul, în contextul în care România trebuie să închidă această reformă până pe 28 noiembrie, termenul impus de Comisia Europeană.

Dacă reforma nu e adoptată până atunci, pierdem 231 de milioane de euro din PNRR.