Barometrul ascuns al economiei reale tocmai a urcat la peste 6%

Prețurile din industrie au crescut cu 6,1% în septembrie 2025 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Este ceea ce economiștii numesc „inflație industrială” – adică scumpirea produselor și serviciilor realizate de companii, înainte ca acestea să ajungă la consumatori. Ce este inflația industrială Pe scurt, inflația industrială arată cu cât s-au scumpit bunurile „la poarta fabricii” – de la energie și materiale de construcții, până la alimente procesate, chimicale sau produse metalice.

Este un indicator care măsoară prețurile de producție, nu cele din magazine. Când o fabrică plătește mai mult pentru electricitate, oțel, ambalaje sau transport, aceste costuri suplimentare se regăsesc treptat în prețurile finale.

De aceea, inflația industrială este un semnal de avertizare pentru inflația generală (cea de la raft), care de obicei o urmează cu câteva luni întârziere. Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”.

Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici: Ce arată datele din septembrie INS arată că prețurile producției industriale au urcat cu 0,9% față de august 2025 și cu 6,1% față de septembrie 2024. Scumpirile vin mai ales din industria energetică, unde prețurile au crescut cu peste 10% într-un an, reflectând costurile mai mari la electricitate, gaze și combustibili. În schimb, industriile prelucrătoare, cum sunt cea alimentară, textilă sau metalurgică, au avut creșteri mai moderate — între 3% și 6%. De ce contează acest indicator Inflația industrială nu este vizibilă direct în viața de zi cu zi, dar ea dictează cât de scump va fi tot restul.

Când energia și materiile prime se scumpesc, companiile își majorează prețurile pentru a-și acoperi costurile.

Iar aceste creșteri se transmit în lanț: de la producător → distribuitor → magazin → consumator. În plus, inflația industrială afectează și profitabilitatea companiilor, competitivitatea exporturilor și deciziile de investiții.

Un preț de producție ridicat înseamnă marje mai mici, costuri mai mari și, uneori, tăieri de personal sau amânări de proiecte. Ce urmează Dacă prețurile energiei rămân ridicate și cererea externă slăbește, presiunea asupra costurilor industriale ar putea continua și în trimestrul următor.

INS va publica următorul raport pe 3 decembrie, care va confirma dacă această tendință se stabilizează sau se amplifică. Pe scurt: inflația industrială este „prima verigă” a lanțului scumpirilor.

Când fabricile plătesc mai mult, nici magazinele și nici consumatorii nu scapă ne-taxați.