Apelul telefonic al Kremlinului în SUA ar putea fi cel mai scump din istorie: Putin plătește prețul de miliarde

Războiul Moscovei din Ucraina, care a ajuns la borna de 3 ani și 8 luni, trece printr-un moment de turnură, chiar dacă vine în afara câmpului de luptă.

Totul s-a declanșat de la apelul telefonic al Kremlinului în SUA, care ar putea fi cel mai scump din istorie.

Conversația lui Serghei Lavrov cu Marco Rubio a produs cea mai amețitoare și strategică schimbare de direcție a lui Trump de până acum.

Iar acum Putin plătește prețul de miliarde, pierderile provenite din scăderea exporturilor de petrol. Când Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, i-a spus luni omologului său american că Kremlinul nu a renunțat la cererea sa pentru o felie și mai mare din Ucraina decât cea deținută în prezent de forțele sale, el a declanșat, fără să știe, cea mai dură reacție din punct de vedere strategic a președinției lui Donald Trump, potrivit The Telegraph. Până acum, Trump a evitat cu încăpățânare impunerea oricăror noi sancțiuni americane împotriva Rusiei.

La fiecare câteva luni, Marea Britanie și UE își actualizau restricțiile și închideau lacunele, ducând o campanie constantă împotriva sistemului din ce în ce mai sofisticat de încălcare a sancțiunilor de către Kremlin.

Nefăcând același lucru, Trump permitea întregului edificiu al sancțiunilor americane să se ofilească. Dintr-o dată, acest lucru s-a schimbat peste noapte.

Trump a impus primele sale sancțiuni împotriva Rusiei și, pentru o dată, acestea justifică utilizarea cuvântului „extraordinar”.

Țintele sale sunt doi piloni centrali ai economiei rusești - companiile petroliere Rosneft și Lukoil - care împreună reprezintă aproximativ jumătate din totalul exporturilor de țiței ale Kremlinului. Rusia a pierdut deja majoritatea piețelor sale de gaze din străinătate, lăsând transporturile de petrol drept cea mai mare sursă de venit pentru mașina de război a lui Vladimir Putin.

Luna trecută, în ciuda faptului că este țara cu cele mai multe sancțiuni din lume, Rusia a reușit totuși să exporte 5,1 milioane de barili de țiței pe zi, cel mai ridicat nivel din ultimii peste doi ani, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Prețurile mai mici ale petrolului au însemnat că veniturile din septembrie au fost relativ modeste, 13,4 miliarde de dolari, dar aceasta a reprezentat totuși un total zilnic de 442 de milioane de dolari, de care Rusia are mare nevoie.

Acum, atacul american împotriva Rosneft și Lukoil amenință să zdrobească aceste câștiguri.

Rusia este periculos de dependentă de doar două țări - China și India - care împreună cumpără aproximativ 75% din exporturile de petrol maritim ale Kremlinului. Întrebarea centrală este dacă rafinăriile din aceste două națiuni vor reacționa la decizia lui Trump prin reducerea achizițiilor de țiței rusesc? Pe hârtie, sancțiunile americane anunțate miercuri nu se aplică companiilor străine.

Tuturor entităților americane le este interzis să interacționeze cu Rosneft și Lukoil și diversele lor filiale, în timp ce orice active deținute de ținte în instituțiile americane vor fi înghețate, dar nici măcar Trump nu are jurisdicție dincolo de granițele Americii. Eșec diplomatic pentru Rusia Va merge mai departe prin impunerea de „sancțiuni secundare” oricăror companii străine care continuă să interacționeze cu Lukoil și Rosneft? Vor urmări americanii comercianții din Emiratele Arabe Unite care se ocupă de petrolul rusesc, băncile care gestionează vânzările Lukoil și Rosneft și, mai presus de toate, companiile de rafinare chineze și indiene care au menținut Kremlinul pe linia de plutire cumpărând țițeiul său? Simpla posibilitate ca SUA să recurgă la „sancțiuni secundare” ar putea fi suficientă pentru ca unii dintre partenerii de încredere ai lui Putin să-l lase să se despartă de el.

Chiar înainte de a se întoarce împotriva Rosneft și Lukoil, Trump a anunțat că India a decis deja să nu mai cumpere petrol rusesc. Însă China ar fi cea mai grea nucă de spart și ultima țară din lume care l-ar evita pe Putin.

Președintele Xi Jinping crede cu adevărat în prietenia sa „fără limite” cu vecinul său rus, pe care îl consideră un aliat vital în lupta împotriva hegemoniei americane. Totuși, dacă China și India aleg să-l sfideze pe Trump și să continue să cumpere petrolul lui Putin, riscând sancțiuni secundare americane, puteți fi siguri că ambele țări vor negocia dur cu furnizorii lor ruși. De la impunerea primelor sancțiuni, China și India au cumpărat petrol rusesc la o reducere considerabilă.

Luna aceasta, Rusia a fost obligată să ofere un baril de țiței Ural cu aproximativ 13 dolari sub prețul de piață de aproximativ 65 de dolari.

Datorită noilor sancțiuni impuse de domnul Trump, această reducere se va extinde aproape sigur, reducând veniturile Rusiei, chiar dacă China și India continuă să cumpere aceeași cantitate de petrol. Kremlinul poate găsi o oarecare consolare în modul în care Trump s-a abținut până acum de la „sancțiuni secundare”.

Toate restricțiile economice, oricât de dure ar fi, sunt o otravă cu acțiune lentă; Lațul american din jurul gâtului Rosneft și Lukoil va provoca o sufocare constantă a veniturilor rusești, nu o moarte subită.

Și domnul Trump s-a abținut în continuare să dea lovitura decisivă de a înarma Ucraina cu rachete de croazieră Tomahawk pentru a fi utilizate împotriva rafinăriilor de petrol rusești. Strangularea exporturilor lui Putin în străinătate, furnizând în același timp armele necesare pentru a-și distruge industria energetică pe plan intern, ar fi opțiunea cea mai punitivă.

Trump ține această problemă în rezervă, maximizând influența americană asupra Rusiei.

Între timp, Putin și fidelul său partener, Lavrov, ar trebui să reflecteze asupra enormității eșecului lor diplomatic.