Scanările RMN standard ale limbii contribuie la detectarea precoce a bolii neuronului motor (studiu)

Scanările RMN standard ale limbii unei persoane ar putea contribui la detectarea precoce și la monitorizarea continuă a bolii neuronului motor (MND), potrivit unui nou studiu australian, informează agenția de presă Xinhua. Persoanele diagnosticate cu boala neuronului motor, cunoscută și sub numele de scleroză laterală amiotrofică, întâmpină dificultăți de vorbire și de înghițire și tind să aibă mușchi ai limbii mai slab dezvoltați, a precizat Universitatea Queensland (UQ) din Australia într-un comunicat de presă publicat joi. 'Acest lucru ar putea servi ca indiciu timpuriu al bolilor neurodegenerative', a declarat Thomas Shaw, cercetător în științe neurologice și specialist în RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) la UQ, care a coordonat studiul publicat în revista Computers in Biology and Medicine. 'Există opt mușchi interconectați în limbile noastre, fiecare cu un rol diferit pentru a ne permite să mâncăm, să înghițim și să vorbim', a mai spus Thomas Shaw, adăugând că, în cazul unor pacienți cu boala neuronului motor (MND), mușchii limbii slăbesc progresiv și se atrofiază în timp. Examinând peste 200 de scanări RMN mai vechi cu ajutorul inteligenței artificiale și unor tehnici avansate de imagistică, oamenii de știință au putut să obțină măsurători precise ale volumului și formei mușchilor din limbă și au descoperit diferențe semnificative între oamenii cu MND și cei fără MND. 'Persoanele cu volume mai mici ale limbii prezintă cel mai rău prognostic', a declarat Thomas Shaw, adăugând că această măsurătoare ar putea indica speranța de viață și ar permite diagnosticări mai rapide pentru pacienții cu MND, contribuind la planificarea tratamentului și la înscrierea mai rapidă a acestor persoane în studii clinice. Brooke-Mai Whelan, coautoare a studiului și specialistă în logopedie la Facultatea de Științe ale Sănătății și Reabilitării din cadrul UQ, a declarat: 'Atunci când funcția limbii este afectată, înghițirea poate deveni periculoasă, iar vorbirea greu de înțeles'. 'Persoanele cu MND raportează că pierderea vorbirii este mai devastatoare decât pierderea capacității de a mânca, a bea sau a merge', a mai spus ea, adăugând că o mai bună înțelegere a procesului de atrofiere a mușchilor limbii ar putea să permită intervenții mai timpurii și mai bine țintite, cum ar fi stocarea vocii pe diverse suporturi pentru a conserva vorbirea naturală a unor persoane.

AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)