Prăbușirea dolarului și efectele devastatoare asupra României

Economie Prăbușirea dolarului și efectele devastatoare asupra României.

Povestea acordului de la Bretton-Woods Dolarul rămâne principala monedă de rezervă la nivel global, însă viabilitatea sa este pusă sub semnul întrebării de datoria publică a SUA și de dezechilibrele fiscale.

Un raport CFA Institute avertizează asupra pierderii încrederii investitorilor internaționali. Dolarul, între statutul dominant și riscurile fiscale americane Deși dolarul american continuă să fie cea mai importantă monedă utilizată pentru rezervele valutare ale statelor, analiștii financiari avertizează că poziția sa dominantă ar putea fi amenințată pe termen mediu și lung. Un raport recent publicat de CFA Institute din Statele Unite, intitulat „Privilegiul exorbitant al dolarului”, analizează implicațiile dezechilibrelor fiscale ale Americii asupra stabilității și încrederii în moneda sa. Documentul, citat de publicația Financial Times și dat publicității sâmbătă, subliniază că, deși dolarul continuă să fie perceput ca o ancoră în sistemul financiar global, problemele tot mai vizibile legate de sustenabilitatea datoriei publice a SUA ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul său. Prăbușirea dolarului și moștenirea sistemului Bretton-Woods Raportul amintește că poziția privilegiată a dolarului își are originea în acordurile de la Bretton-Woods, când moneda americană era susținută direct de aur.

Acest sistem a permis Statelor Unite să se împrumute ieftin, întrucât restul lumii avea nevoie de dolari pentru comerțul internațional și pentru rezervele proprii. După renunțarea la convertibilitatea dolarului în aur, în anii ’70, rolul dominant al acestuia nu a fost afectat semnificativ.

Dolarul a continuat să fie principala monedă de referință, folosită pentru tranzacții globale, pentru denominarea datoriei suverane și ca instrument principal pentru acumularea de rezerve valutare. Această realitate a permis SUA să finanțeze deficite din ce în ce mai mari, la costuri relativ reduse.

Însă, potrivit specialiștilor CFA Institute, această „relaxare fiscală” prelungită ar putea conduce în viitor la o pierdere treptată a încrederii în moneda americană, mai ales în contextul actual, marcat de instabilitate geopolitică și volatilitate pe piețele financiare. Investitorii își diversifică plasamentele.

Crește interesul pentru euro și aur Raportul semnalează că investitorii instituționali încep să-și regândească strategiile de plasament.

În ciuda faptului că Banca Centrală Europeană a redus recent dobânzile de referință, moneda euro a avut o evoluție stabilă față de dolar.

Acest fenomen este interpretat de analiști drept o reacție de prudență a investitorilor în fața dezechilibrelor fiscale din SUA. Totodată, în luna aprilie 2025, aurul a atins un nou maxim istoric, alimentat de incertitudinile de pe piețele internaționale.

Ulterior, prețul metalului prețios a început să scadă, semnalând o reorientare parțială a investitorilor către titlurile de stat americane, încă percepute ca fiind sigure pe termen scurt, dar cu riscuri crescute pe termen mediu. Datoria publică a SUA, principalul punct de vulnerabilitate Conform raportului CFA Institute, datoria publică americană a atins un prag care pune presiune asupra capacității de finanțare a guvernului federal.

Deși dolarul încă oferă un avantaj competitiv prin cererea sa globală, analiștii avertizează că „toleranța” investitorilor față de nivelul ridicat al datoriei ar putea să se epuizeze. Dacă încrederea în dolar va fi afectată, consecințele vor fi majore: moneda s-ar putea deprecia, dobânzile ar putea crește rapid, sau ambele scenarii s-ar putea produce simultan.

În acest context, SUA ar putea pierde parțial capacitatea de a-și finanța deficitele fără costuri semnificative. România și expunerea la evoluția dolarului În ceea ce privește România, analiștii CFA România atrag atenția că, deși relațiile comerciale directe cu SUA sunt limitate, fluctuațiile dolarului pot influența indirect stabilitatea economică.

Cursul leu/dolar este determinat prin relația leu/euro și, indirect, prin evoluția monedei americane pe piețele internaționale. „Ne uităm cu atenție la evoluția dolarului, mai puțin ca element de raportare directă pentru cotația leului, ci mai mult ca indicator al stării economiei Statelor Unite ale Americii, care dă tonul economiei mondiale”, a declarat Alexandra Smedoiu, vicepreședinte al Asociației CFA România. De asemenea, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României sunt compuse într-o proporție semnificativă din dolari și euro.

Astfel, orice mișcare bruscă a dolarului poate afecta direct valoarea activelor de rezervă ale statului român. Volatilitatea monetară, între risc și oportunitate Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, atrage atenția că într-un context de incertitudine economică și geopolitică ridicată, volatilitatea cursurilor valutare și a dobânzilor devine un element esențial de risc. „În contextul unui război comercial, țările pot utiliza, pe lângă barierele tarifare și netarifare, și monedele – de multe ori prin devalorizare.

Ca urmare, atât cursurile de schimb, cât și ratele de dobândă pot prezenta o volatilitate ridicată”, a subliniat Codirlașu. El a adăugat că diversificarea expunerii financiare, atât din perspectiva valutelor, cât și a zonelor geografice, devine esențială pentru protejarea economiilor individuale sau instituționale. Rolul CFA Institute și contribuția experților din România CFA Institute, prin Centrul său de Cercetare și Politici, reunește specialiști în investiții, economiști și experți interdisciplinari care analizează marile tendințe globale și oferă recomandări decidenților și investitorilor. Asociația CFA România, una dintre cele peste 160 de organizații membre ale CFA Institute, are misiunea de a promova standarde ridicate de etică și profesionalism în industria financiară din România.

În prezent, organizația reunește peste 265 de membri, toți deținători ai titlului Chartered Financial Analyst, una dintre cele mai respectate certificări din domeniul investițiilor la nivel mondial.