Cum intră cocaina prin vămile din România. Cazul Elvis Piroviq, albanezul care aduce câte 10 kg de droguri cu maşina

Debutul din Italia, printre traficanţii de droguri prinşi în operaţiunea „Şampania” Elvis Piroviq are 46 ani, 12 clase, şi e din Shkodër, un oraş din Albania aflat la graniţa cu Muntenegru.

Căsătorit cu o româncă, are doi copii și, o vreme, a locuit împreună cu familia lui în Italia.

Dar pe atunci, îl chema Elvis Baroti. A ajuns în Italia ilegal, în anul 2000, şi potrivit presei de acolo, şi-a început activitatea infracțională cu furturi mărunte, apoi a evoluat spre prostituție, complicitate la trafic de migranţi și trafic de droguri. În perioada 2000 – 2002, Baroti făcea parte dintr-o grupare criminală care a traficat în Italia cel puțin 11 victime, femei și adolescente racolate din Shkodër, dar și din alte orașe din Albania.

Acestea erau scoase din ţară cu documente false și obligate să se prostitueze, prin bătăi şi ameninţări, relatează balkanweb.com. Carabinierii l-au săltat însă pe Baroti pentru trafic de cocaină.

S-a întâmplat în decembrie 2004, în Rimini, iar când l-au arestat, povesteau jurnaliştii italieni, el „a simțit pericolul şi, în încercarea de a scăpa, a sărit – purtând doar lenjerie intimă – de la etajul al doilea al clădirii, dar întreaga zonă era înconjurată”. Trei ani mai târziu, în ianuarie 2008, a fost arestat din nou, în operaţiunea cu numele cod „Șampania”, ce viza o bandă de traficanți de droguri italo-albaneză, care petrecea pe terasele de pe riviera din Rimini, în valuri de vin spumos.

Avocatul unui om de afaceri italian, reţinut şi el, declara pentru jurnalişti că Elvis Baroti se ocupa „cu cumpărarea și vânzarea de mașini” şi că, în anchetă, „conversațiile lor interceptate, în care discută despre diverse mărfuri, au fost interpretate ca referindu-se la cocaină”. Elvis Baroti şi-a implicat și soţia în traficul de droguri, iar în decembrie 2015, Tribunalul din Rimini i-a condamnat pe amândoi la câte 1 an și șase luni cu suspendare, potrivit presei din Italia.

Cei doi au atacat decizia, iar instanţa de apel a dispus achitarea lor.

Verdictul final l-a găsit pe Baroti la Bucureşti. La Bucureşti, l-au arestat cu un flagrant, în loc să-l ţină sub supraveghere o lună În 2012, în timp ce era judecat în Italia, Baroti s-a mutat singur în România unde, pentru a-şi ascunde trecutul, şi-a schimbat numele în Piroviq.

A locuit mai întâi în Snagov, apoi s-a mutat într-un apartament din Roşu, comuna Chiajna, la intrarea în Capitală. La începutul anului 2013, Piroviq şi-a deschis un magazin de pantofi, „Elvis Botticelli Shoes”.

Era doar un paravan, căci ocupaţia lui de bază rămăsese aceeaşi: traficul de cocaină.

Conducea un Range Rover alb, avea clienţi fideli, care-l contactau pe WhatsApp, şi frecventa cluburile din Herăstrău şi din zona Dorobanţi, unde-şi plasa pliculeţele, încasând câte 100 de euro pe gramul de cocaină. Albanezul a intrat în vizorul celor de la Antidrog abia în ianuarie 2016, atunci când o persoană reţinută pentru deţinere a formulat denunţ împotriva lui.

După ce i-au aflat numărul de telefon, anchetatorii au cerut mandat de la judecător, pentru interceptarea convorbirilor telefonice, dar şi pentru supraveghere audio – video sau prin fotografiere.

Era important de aflat din ce reţea făcea parte albanezul, cine-l alimenta cu droguri şi unde mergeau grosul banilor. Tribunalul Bucureşti a emis mandatul pe o durată de 30 zile (22 ianuarie – 20 februarie 2016), iar el a fost pus în aplicare imediat.

În paralel, doi poliţişti de la Antidrog, investigatori sub acoperire, dar şi un colaborator al acestora, au fost autorizaţi să obţină dovezile că Piroviq face trafic cu cocaină. Pe 26 ianuarie 2016, colaboratorul poliţiei a cumpărat de la albanez un gram de cocaină, cu 100 de euro.

A doua zi, el s-a întors şi a mai luat încă 400 de grame, pentru care a plătit 28.000 de euro.

Tranzacţia s-a încheiat în parcarea unui complex comercial din Băneasa şi, imediat după realizarea flagrantului, albanezul a fost reţinut. Trecuseră doar patru zile de când îl supravegheau şi-i interceptau convorbirile.

S-au grăbit doar pentru ca să rezolve cazul sau au fost şi alte interese la mijloc? În rechizitoriul DIICOT se precizează că Piroviq, în discuţiile telefonice interceptate, vorbea codificat cu clienţii: „o fată” ar fi însemnat o sută de grame de cocaină.

Nu neapărat, căci în tot în telefonul lui a fost găsită şi o conversaţie pe WhatsApp, cu o tânără căreia albanezul îi propunea să meargă cu el în Italia, contra sumei de 2.000 euro, „fără a preciza dacă reprezintă plata pentru unele activităţi (fiind posibil să se fi referit la şedinţe foto şi fapte de prostituţie)”, notează procurorii, potrivit deciziei de condamnare a lui Piroviq. Ulterior, albanezul i-a promis acelei fete „1.000 euro şi 20 sticle de şampanie” care ar fi fost, de fapt, 20 de grame de cocaină, explică DIICOT, căci fata i-a răspuns lui Piroviq: „nu o să le vând, că ştiu cum fac eu şi nu stă nimeni după mine, până le vând”. Făcea albanezul şi trafic de carne vie, nu doar de droguri? Într-o altă conversaţie interceptată de anchetatori, un bărbat îl întreba pe Piroviq dacă poate să-i trimită o cunoştinţă (o femeie), într-un club din Herăstrău, ca să se întâlnească cu el, „fiind posibil ca, şi cu această ocazie, inculpatul să fi livrat droguri”, spun procurorii.

N-a existat nicio disjungere a dosarului, pentru se cerceta dacă albanezul făcea și trafic de persoane. Despre mafia albaneză, care deţine supremaţia în traficul de cocaină din Europa În ziua flagrantului, în maşina lui Piroviq au fost găsite două punguliţe cu 21 de grame de cocaină.

Iar în apartamentul său din Roşu, poliţiştii au descoperit peste 10.000 de euro, dar şi un iphone cu număr de Italia.

Din percheziţia informatică a telefoanelor sale a reieşit că Piroviq făcea trafic de cocaină în România şi în 2015. El a susţinut că e consumator ocazional şi că, săptămânal, îşi cumpăra câte un gram de cocaină, unul din dealerii săi fiind un alt cetăţean albanez, pe care l-a întâlnit într-un cafe – bar din Bucureşti, dar nu ştie cum îl cheamă.

Iar cele 400 de grame vândute colaboratorului poliţiei, explica Piroviq, erau ale conaţionalului pe care a vrut să-l ajute în afaceri.

Cât despre cei peste 10.000 de euro găsiţi la el acasă, albanezul a spus că-i trimisese soţia lui din Italia, ca să-şi cumpere mobilier în locuinţă. Au crezut cei de la DIICOT această poveste? Se pare că nu, căci în 2016 au deschis o anchetă separată, „pentru a se stabili proveniența celor două cantităţi de cocaină tranzacţionate”.

Aparent, cercetările de atunci n-au dus nicăieri.

Dar, pentru a descoperi sursa de aprovizionare a lui Piroviq, ar fi trebuit analizate biografia acestuia şi conexiunile pe care el le avea cu mafia albaneză. Grupările infracţionale albaneze domină traficul de cocaină către Europa, dezvăluie o analiză a Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC).

În ultimul deceniu, rețelele albaneze de crimă organizată și-au extins aria de acțiune, trecând de la statutul de actori locali în comerțul cu cocaină, la cel de mari angrosiști internaționali, având capacitatea de a transporta cantități atât de mari de droguri, încât au reușit să influențeze prețul cocainei pe piețele europene. În februarie 2021, la Hamburg, nod de tranzit folosit frecvent de grupurile de crimă organizată din Balcani, autorităţile germane au făcut cea mai mare captură de cocaină înregistrată vreodată în UE: 16 tone, ascunse în cutii ce aveau pe etichete „vopsea acrilică”.

Transportul, venit din Paraguay, era destinat narcotraficanţilor din mafia albaneză.

Aceeaşi grupare reușise să introducă în Europa alte 36,4 tone în numai șase luni, în perioada 2020-2021, iar 22 de tone de cocaină se aflau în Paraguay, așteptând să fie expediate. Experții spun că albanezii au ajuns în vârf mergând pe urmele mafiei italiene.

Mafia calabreză, ‘Ndrangheta, a fost cea care le-a croit drum în America Latină, iar mulți traficanți albanezi și-au lansat carierele în Italia. „Profilul tipic al unui traficant albanez arestat e cel al unui bărbat de 40 de ani, care a locuit între 5 şi 15 ani în Italia și care are legături strânse cu această țară”, a declarat Ruggero Scaturro, expert în crima organizată albaneză la GI-TOC, pentru balkaninsight.com. Într-un raport despre cel mai periculoase reţele criminale din UE, publicat de EUROPOL în 2024, se precizează că grupările alcătuite exclusiv din albanezi se ocupă în principal de traficul de cocaină, heroină și canabis, mai ales în Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda și Spania.

În raport se mai arată că, pentru transportul drogurilor, narcotraficanţii albanezi folosesc „vehicule dotate cu ascunzători sofisticate”. În 2016, şi anchetatorii români au avut indicii că în autoturismul lui Elvis Piroviq ar putea fi ascunse droguri, dar în urma verificărilor clasice, nu s-a găsit nimic.

Maşina era înmatriculată pe numele tatălui lui Piroviq, iar când acesta a cerut-o, i-a fost restituită.

După cum vom vedea imediat, acel autoturism era cea mai importantă probă din dosar. Piroviq a spus că fetiţa lui e bolnavă şi a fost liberat după 1 an şi 11 luni de închisoare Elvis Piroviq a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri de mare risc, infracţiune pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani.

La primul termen al procesului de la Tribunalul Bucureşti, albanezul şi-a recunoscut faptele şi a mers pe procedura simplificată, ce reduce cu o treime limitele pedepselor.

A primit 3 ani şi 4 luni de închisoare, minimum prevăzut de lege. Dar a stat în spatele gratiilor doar 1 an şi 11 luni.

În noiembrie 2017, a cerut liberarea condiţionată, iar Judecătoria Giurgiu i-a aprobat cererea, pentru că nu fusese sancţionat, participase la un program psihologic şi „la numeroase activităţi şi programe educaţionale, ceea ce relevă eforturile şi dorinţa petentului condamnat de a-şi corecta conduita”, notează judecătorul, în motivarea deciziei sale. DIICOT a făcut apel, iar o lună mai târziu, la Tribunalul Giurgiu, Piroviq a declarat în sala de judecată că vrea să-şi ajute familia. „Soţia mea munceşte, dar am o fetiţă de 10 ani grav bolnavă şi are nevoie de medicamente”, a explicat el.

Iar mâna întinsă cu această poveste a primit liberarea, încă de la prima cerere. După ce a ieşit pe poarta penitenciarului, albanezul a dispărut o vreme de pe radarul celor de la Antidrog.

Deşi nu plecase din România, mai ales că în decembrie 2019, autorităţile din Ilfov i-au eliberat un permis de şedere temporară pe 5 ani. Dar reluarea activităţii sale infracţionale a fost documentată începând din luna mai 2021 când, împreună cu bucureşteanul Mihai Zaharia, Piroviq a creat o reţea prin care aducea în România câte 10 kilograme de cocaină, la un sigur transport. Zaharia fusese prins, în februarie 2020, în timp ce vindea pliculeţe cu câte 5 grame de cocaină.

A susţinut în permanenţă că nu-l cunoaşte pe cel de la care cumpărase drogurile, dar a primit 3 ani cu suspendare, pentru că şi-a recunoscut fapta. Doi soţi pensionari plecați în city break, care aduceau ca suvenir cocaină în România Elvis Piroviq era creierul operaţiunii, iar Zaharia, care se ocupa cu logistica, îşi băgase tot neamul în grupul infracţional organizat: părinţii, soţia, socrii, cumnatul, dar şi un unchi.

Pe numele ultimilor doi, el înmatriculase maşinile folosite pentru transportul drogurilor din Belgia sau Olanda.

Cocaina era ascunsă în compartimente special amenajate, iar ocupanţii maşinilor-cărăuş erau fie cupluri, fie femei sau vârstnici, adică persoane ce n-ar fi atras atenţia poliţiştilor. „Eu nu muncesc și ar bate la ochi dacă aş tot ieși şi intra în țară”, îi mărturisea Piroviq soţiei lui Zaharia, adăugând că visul lui era ca, pe viitor, să-și tragă o maşină de culoare albastră, „ca cea de Poliție”, în care să ascundă drogurile, „în partea de sus”. „Grupul infracţional a funcţionat în mod continuu şi a introdus pe teritoriul României importante cantităţi de droguri, prin transporturi transnaţionale realizate la diferite intervale de timp”, se precizează în rechizitoriul DIICOT.

Nu se ştie cu exactitate câtă cocaină a intrat astfel în România. Anchetatorii au obţinut informaţii despre două transporturi.

Primul a început într-o vineri, pe 1 aprilie 2022, când părinţii lui Zaharia au plecat cu maşina lor, un Volkswagen Golf, spre Bruxelles, în Belgia.

Păreau doar doi români ce se bucură, într-o minivacanță, de ridicarea restricţiilor din pandemie. În aceeaşi zi, Mihai Zaharia şi Elvis Piroviq au luat avionul spre Bruxelles.

De aici, Piroviq a mers la Rotterdam (Olanda), unde cetățeni de origine albaneză i-au predat „aproximativ 10-12 kg cocaină, formată din 11 pachete (8 mari și 3 mici)”, potrivit DIICOT.

Drogurile au fost ascunse în maşina părinţilor lui Zaharia care, pe 3 aprilie 2022, s-au întors în România, prin vama Nădlac.

În aceeaşi zi, Piroviq şi Zaharia au revenit şi ei în ţară, cu avionul. Peste noapte, maşina cu cocaină a rămas parcată la locuinţa lui Zaharia, de la marginea Capitalei, iar a doua zi a fost dusă acasă la Piroviq, care a scos drogurile din ascunzătoare şi le-a depozitat într-un apartament de bloc, în apropierea parcului central din Roşu.

Aici locuia un alt albanez, Vangjush Nasto, care urma să porţioneze cocaina şi o distribuie către dealerii locali, banii proveniţi din vânzare fiindu-i predaţi lui Piroviq. Câteva luni mai târziu, schema s-a repetat.

Numai că, de data aceasta, transportul a fost interceptat de cei de la antidrog.

Pe 4 august, părinţii lui Zaharia au plecat din nou cu maşina la Bruxelles, unde s-au întâlnit cu fiul lor şi cu albanezul, veniţi cu avionul, iar pe 7 august, s-au întors în ţară cu 10,024 kg de cocaină.

Drogurile au rămas ascunse în maşina parcată acasă la Zaharia, iar timp de două zile, poliţiştii n-au scăpat-o din ochi. Momentul acţiunii a venit în seara de 9 august când, pe o stradă din cartierul Latin, Piroviq şi Zaharia, înarmaţi cu o şurubelniţă, au început să desfacă ascunzătoarea din autoturism în care erau drogurile.

Poliţia i-a prins în flagrant. Drogurile găsite în maşina părinţilor lui Zaharia (sursa foto – DIICOT) La percheziţia efectuată în apartamentul-depozit al lui Nasto s-au găsit 534,5 de grame de cocaină și 501,2 de grame de pulbere ce conținea heroină în amestec cu Paracetamol și Cofeină. Iar în apartamentul lui Piroviq, au fost descoperite două bancnote de 50 de euro şi alte două de 100 de euro, ce erau contrafăcute.

Albanezul a susţinut că primise banii de la persoane necunoscute, „posibil de cetăţenie albaneză”, notează anchetatorii. „Mașina e blindată.

Iar ăștia sunt atât de proști, încât nu știu unde să caute!” Pe 10 august 2022, părinţii lui Zaharia au fost reţinuţi şi duşi la sediul DIICOT, pentru audieri. Şi, în timp ce se aflau în camera de anchetă, fiul lor şi-a trimis avocatul, ca să stea de vorbă cu ei.

Pentru că nu era şi apărătorul lor – ei fiind reprezentaţi pe atunci de avocaţi din oficiu -, discuţia a fost înregistrată şi a devenit probă la dosar: Avocatul lui Mihai Zaharia: O declarație acum și…. să vedem cu ce vin ei mâine, la instanță.

Adică, e o tehnică: știm ce se întâmplă, dar nu știm ce se întâmplă.

Eu am discutat cu Mihai foarte serios, dar rândul trecut, a fost prima dată.

Acum e doua oară și e mai…, că de-asta îmi este, nu știu cât de des.

Nu știu cât de dezmembrată e mașina… Mama lui Mihai Zaharia: Au început să o dezmembreze ? Avocatul lui Mihai Zaharia: Nu se știe exact ce și cum.

Mi-a spus așa: că, indiferent dacă găsește sau nu găsește, indiferent de situație, el va lua totul asupra lui, să nu vă implice și pe dumneavoastră.

Asta vrea el să facă! Mama lui Mihai Zaharia: Noi, oricum, n-am știut chiar nimic! Avocatul lui Mihai Zaharia: Da, dar dumneavoastră sunteți cei care ați adus mașina. Mama lui Mihai Zaharia: Da! Avocatul lui Mihai Zaharia: Mașina e blindată.

Iar ăștia sunt atât de proști, încât nu știu unde să caute! Dar s-ar putea ca mâine să o găsească, unde e! Trebuie să o facă bucăți.

Dacă nu știu să o desfacă, o să vedeți.

Să ne ajute Dumnezeu! Că sunt atât de proști, încât nu reușesc. Mama lui Mihai Zaharia: Doamne, ajută! Avocatul lui Mihai Zaharia: Așa zic și eu! Problema e că, din câte au spus ei, ei zic că dumneavoastră ați mai fi adus şi altă dată ! E adevărat, poliţiştii n-au găsit drogurile din prima.

În noaptea flagrantului, au întrerupt percheziția, au sigilat maşina și au dus-o în curtea IGPR.

Însă a doua zi, au apelat la expertiza unor angajaţi dintr-un service auto şi, cu ajutorul lor, au descoperit locaşul în care erau ascunse cele 10 kilograme de cocaină. Momentul în care sunt descoperite drogurile ascunse în maşina – cărăuş (sursa video – DIICOT) Elvis Piroviq și Mihai Zaharia au fost acuzaţi de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic intern de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, în formă continuată.

În plus, Piroviq a fost inculpat şi pentru punerea în circulaţie de bani falşi, iar Zaharia – pentru spălare de bani, căci băgase o parte din câştigul obţinut din droguri într-un BMW M850i XDRIVE, cumpărat pe numele unei firme de pază şi protecţie, cu ajutorul cumnatului său. Dosarul a ajuns în instanţă, iar albanezul a fost eliberat de Curtea de Apel Bucureşti Pe 27 ianuarie 2023, DIICOT a finalizat ancheta și a trimis dosarul în judecată.

Elvis Piroviq, Mihai Zaharia şi Vangjush Nasto erau în arest preventiv.

Pentru primii doi, măsura urma să expire pe 6 februarie 2023, însă procurorii puteau cere prelungirea ei. VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 4 Dar în aceeaşi lună, Piroviq şi Zaharia au fost puşi în libertate de Curtea de Apel Bucureşti.

Cum s-a întâmplat asta? Nu există menţiuni despre motivarea deciziei în niciuna dintre încheierile publicate pe rejust.ro, iar dosarele 2982/3/2023/a1.1 şi a1.2 au dispărut, pur şi simplu, de pe portalul instanţelor. Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti precizează doar că „în baza interpretării instanţei de control judiciar, a fost constatată încetarea de drept a măsurii arestării preventive” pentru Piroviq şi Zaharia. În mai 2023, tribunalul a decis că procesul poate începe, dar inculpaţii au contestat decizia.

Curtea de Apel Bucureşti a decis rejudecarea, iar dosarul s-a întors la tribunal, unde, în decembrie 2023, invocându-se alte vicii de procedură, s-a decis revocarea măsurilor preventive şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosar: albanezul Nasto a fost pus în libertate, iar părinţii şi soţia lui Zaharia au scăpat de controlul judiciar. Liber de orice obligaţii, în martie 2024 Mihai Zaharia a plecat în Italia, unde a fost arestat de carabinieri, fiind dat în urmărire prin Interpol de către autorităţile franceze.

Ulterior, el a fost transferat într-un penitenciar de maximă siguranță de lângă Marsilia, unde-şi execută condamnarea, fără posibilitatea liberării condiţionate până în 2029. A pus imediat pe picioare o altă reţea de trafic, folosind două femei din Muntenegru Imediat după ce a ieșit din arest, Elvis Piroviq s-a urcat în maşină şi a început să facă drumuri dese către Albania şi Italia.

Punea la cale o altă reţea de trafic de cocaină.

Iar în mai 2023, schema a fost completă: două femei din Muntenegru, Erna Valeri Vukajlovič (căsătorită, cu un copil) și mama acesteia, Hamidije Ličina (văduvă, pensionară) urmau să se ocupe de aducerea drogurilor în România, iar românul Florin Popa, zis Sică, de depozitare, distribuţie, dar şi de colectarea banilor rezultaţi din valorificarea drogurilor.

Sică era de profesie şef de şantier şi avea și el antecedente penale. Potrivit DIICOT, din primăvara anului 2023, grupul infracţional a acţionat în mod continuu, însă numai trei dintre transporturi au fost documentate investigativ: cele din 14 iulie, 3 septembrie și 27 octombrie 2023.

La ultimul, traficanţii au fost prinşi în flagrant. Pe 27 octombrie 2023, Erna Vukajlovič şi mama ei au intrat în România, prin vama Porțile de Fier.

Erna conducea un Peugeot 308, iar cele două femei păreau doar niște turiste venite să ne admire patria.

Dar, după reţeta deja consacrată, maşina lor avea o ascunzătoare burduşită cu cocaină. Ajunse în Bucureşti, Erna şi mama ei s-au cazat la un hotel aflat pe lângă sediul DNA.

Maşina a rămas în parcarea subterană a hotelului până a doua zi, când Erna a plecat singură la drum, urmând indicaţiile primite de la Piroviq.

Acesta conducea o Toyota Yaris şi, spun anchetatorii, „supraveghea transportul prin manevre de asigurare, deplasându-se atât înaintea, cât și în urma” maşinii conduse de Erna. Cei doi au intrat pe autostrada Bucureşti – Piteşti, iar de aici, pe drumul ce ducea spre comuna Poeni din Dâmboviţa.

Acolo îi aştepta Florin Popa, care urma să preia drogurile. Călare pe un scuter, Popa scruta zarea, într-o intersecţie din comună.

Când a văzut cele două maşini apropiindu-se, a pornit cu scuterul înaintea lor, schimbând uneori direcția de mers, pentru a se asigura că nu sunt urmăriți. Şi, la un moment dat, Popa a mirosit filajul poliţiei şi a dat imediat semnalul. Erna a oprit, s-a dat jos din maşină şi a urcat pe scuterul lui Popa, care a demarat în viteză.

Iar Piroviq a mers înainte, făcându-se că plouă, încă vreo zece kilometri, până în localitatea Ştefan cel Mare din Argeş, unde poliţia i-a barat calea. Drogurile găsite în octombrie 2023, în maşina abandonată de gruparea lui Piroviq pe marginea drumului din Poeni (sursa video – DIICOT) Drogurile rămăseseră în maşina abandonată pe marginea drumului din Poeni.

Au fost găsite la percheziţie, într-un compartiment special modificat: 9,8 kg de pulbere ce conținea heroină (37,97%), în amestec cu cofeină și paracetamol, şi 4 kg de cocaină.

Pe piaţa neagră, această încărcătură valora 885.000 euro, potrivit DIICOT. Avocatul lui Piroviq susţinea că are „o portiță” la Curtea de Apel, ca să-l scape de arest Elvis Piroviq a ajuns din nou în arestul preventiv.

Pe 18 şi 19 ianuarie 2024, părinţii lui au venit la vorbitor şi, pentru că se ancheta și implicarea lor în spălarea banilor obţinuţi din droguri, întâlnirea a fost cu supraveghere tehnică.

Și cu rezultate, căci albanezul le-a mărturisit părinţilor că avocatul său, Robert Bică, ar fi găsit „o portiță, ca să mă scoată afară, şi trebuie să-i dau nişte bani, pentru rezolvarea problemei”. Anchetatorii au vrut să descopere „portiţa” şi au fost obţinute mandate de supraveghere tehnică a avocatului.

Însă ele n-au produs nicio informaţie relevantă.

Avocatul îl ducea pe Piroviq cu vorba, de la o prelungire a mandatului de arestare la alta, iar în aprilie 2024, acesta a fost transferat la Penitenciarul Rahova. O lună mai târziu, Piroviq şi amanta lui din România l-au denunțat la DNA pe avocat.

Albanezul a declarat că Robert Bică îi spusese că ar putea să-l scape de arest prin anumite persoane, „cunoștințe, care au intrare la judecătorii Curții de Apel București.

Mi-a precizat clar că e vorba de Curtea de Apel, în sensul că acolo se ia decizia finală. Şi mi-a spus că mă costă 30.000 de euro, cash, pe care urma să-i dau în termen de două zile, după ce ies din arest.

Banii urmau să fie împărțiţi între toţi cei implicaţi, despre care nu mi-a spus cum îi cheamă sau ce funcţie au”, declara Piroviq. Avocatul Robert Bică a fost pus sub acuzare pentru trafic de influență.

Iniţial, el a negat toate acuzaţiile, dar în octombrie 2025, a solicitat încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Şi, în baza acestei înţelegeri cu procurorii, confirmată de o instanţă, avocatul a primit 8 luni cu suspendare, fiind obligat să presteze 60 zile de muncă în folosul comunității, dar şi să urmeze „un curs de învățare în materie de combatere a fraudei și a corupției”. Recent, Curtea de Apel Bucureşti i-a înlocuit lui Piroviq arestul cu controlul judiciar În dosarul de trafic de droguri, Elvis Piroviq a fost trimis în judecată în aprilie 2024, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic intern de droguri de mare risc, trafic internațional de droguri de mare risc și spălare de bani.

El era atunci arestat preventiv. În iunie 2025, arestul preventiv i-a fost înlocuit cu arestul la domiciliu, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia DIICOT, în urma unor decizii repetate ale tribunalului care-i erau favorabile lui Piroviq. Iar zilele trecute, pe 26 martie, aceeaşi Curte de Apel a decis că albanezul a stat prea mult şi în arest la domiciliu, aşa că l-a plasat sub control judiciar. În prezent, el este obligat să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere şi să nu plece din România decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată. Ce se întâmplă acum în procesele în care albanezul e judecat pentru trafic de droguri În primul dosar, cel în care Piroviq e acuzat alături de Zaharia şi de familia lui, Tribunalul Bucureşti a aprobat, în mai anul trecut, reaudierea celor 20 martori din dosar.

Într-un an, s-a reuşit aducerea în sala de judecată a 5 din ei. Ultimul termen al procesului a fost pe 17 martie, anul acesta, când nu se ştie ce s-a stabilit, căci datele dosarului au rămas neactualizate pe portalul instanţelor. Al doilea dosar, în care albanezul e judecat alături de Popa şi de cele două femei din Muntenegru, a trecut de camera preliminară în mai, anul trecut. Şi în acest proces, care se judecă tot la Tribunalul Bucureşti, vor fi reaudiaţi toţi cei 12 martori din rechizitoriu. De data aceasta însă, surprinzător, nu avocaţii inculpaţilor, ci procurorul de şedinţă a fost cel care a solicitat reaudierea martorilor, potrivit încheierii din august, anul trecut. În cele şapte luni, câte au trecut de atunci, au mai fost cinci termene, însă doar pentru două dintre ele există încheierile de şedinţă pe rejust.ro: în ianuarie anul acesta, procesul s-a amânat, pentru că lipsea avocatul lui Piroviq, iar în februarie, au fost audiaţi şase martori și au fost citaţi alţi patru.

Următorul termen al procesului este pe 14 aprilie. Din averea lui Piroviq: o parte din blocul Adriatica-Trieste şi mai multe maşini de lux Aflat de 14 ani în România, fără niciun loc de muncă, după cum mărturisea chiar el, Elvis Piroviq a reuşit să adune aici o avere frumuşică.

În Bucureşti, el deţine, împreună cu un alt albanez, prieten mai vechi din Italia, o parte din blocul Adriatica-Trieste, situat pe Calea Victoriei, la numărul 2.

Piroviq e copropietarul (50%) spaţiului comercial nr.3, compus din parter + etaj 1 + subsol, ce are o suprafaţa utilă de 176,47 mp şi este evaluat la suma de 600.000 de euro. În urma verificărilor, DIICOT a descoperit că Piroviq mai deţine şi un parc auto: ● un Chevrolet Corvette (fabricat în 2007), estimat la 35.000 de euro, pe care în aprilie 2023, imediat după ce a fost pus în libertate, l-a înmatriculat pe numele amantei sale din România, care nu avea permis de conducere; ● o Toyota Yaris XP9F(A) (fabricat în 2006), înmatriculată, în ianuarie 2020, pe numele soției lui Piroviq; ● un Mercedes-Benz model GLE, cumpărat în leasing pe numele unei societăţi, pentru care Piroviq plătise, printr-un terţ, peste 40.000 de euro, în perioada august 2021 – octombrie 2023; ● un Range Rover, înmatriculat pe numele părinţilor lui Piroviq din Shkodër (Albania); ● un Peugeot 308, cumpărat de Piroviq din Germania şi înmatriculat în Muntenegru, pe numele Ernei Vukajlovič, femeia care aducea drogurile în România. Maşinile erau înregistrate de albanez „pe numele altor persoane, cu scopul de a nu apărea drept proprietarul real, el nedeținând venituri legale pentru cheltuielile efectuate, astfel cum rezultă din verificările financiare realizate în cauză”, precizează DIICOT. În cele două dosare aflate acum pe rolul instanţelor nu există informaţii și despre alte proprietăţi pe care Piroviq le-ar putea deține, direct sau prin apropiaţii săi, în Italia sau în Albania. Firmele albanezului: un magazin de pantofi şi un restaurant dat în judecată de furnizori În februarie 2013, la scurt timp după ce a ajuns în România, Piroviq şi-a deschis un magazin de pantofi, „Elvis Botticelli Shoes”.

În 2015, i-a mutat sediul social pe Calea Victoriei din Bucureşti, iar firma figurează şi în prezent activă.

Dar albanezul n-a depus niciodată la autorităţile române situaţiile financiare şi raportările contabile anuale, deşi era obligat prin lege să facă asta. Cel mai probabil, acest business este doar un paravan în spatele căruia se spăla banii.

La fel ca şi afacerea cu RESTAURANT AMAR ELI SRL, unde Piroviq a devenit unic acţionar şi administrator, în august 2022.

Nici această societate, ce are ce are ca obiect de activitate asigurarea serviciilor de servire a mesei pentru clienți, nu a depus vreun bilanţ financiar la autorităţile statului. RESTAURANT AMAR ELI SRL are sediul social într-un apartament de bloc din Floreşti (Cluj), la aceeaşi adresă unde mai sunt înregistrate alte 15 firme, potrivit datelor de la ANAF. Societatea, care este și acum activă, a derulat mai multe afaceri de-a lungul timpului: a închiriat un sediu lângă Parcul Central din Cluj-Napoca şi a cumăprat diverse produse alimentare, dovadă fiind procesele în civil intentate de furnizorii care au livrat marfa, dar nu şi-au mai primit banii. Cum a scăpat Elvis Piroviq şi de măsurile asigurătorii puse de DIICOT asupra averii sale În august 2022, în primul dosar în care e judecat, DIICOT a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra cotei de ½ din imobilul deţinut de Piroviq, dar şi asupra asupra sumei de 1.500 euro, ce fusese ridicată de la acesta, la percheziţie. În camera preliminară de la Tribunalul Bucureşti, prima verificare a măsurilor asigurătorii s-a făcut în aprilie 2024.

Curtea de Apel Bucureşti a decis atunci încetarea de drept a acestor măsuri, pentru că judecătorul nu făcuse verificarea lor în termenul de 6 luni prevăzut de lege. În sala judecată, Piroviq a spus că are „doi copii de întreţinut.

Iar spaţiul pe care îl am vreau să îl închiriez însă, fiind sub sechestru, nu-l închiriază nimeni.

Mă aflu în România de foarte mult timp, de 10 ani îmi plătesc taxele şi impozitele către statul român.” În al doilea dosar în care e judecat pentru trafic de droguri, DIICOT i-a pus sub sechestru, în februarie 2024, trei maşini (Chevrolet, Toyota Yaris şi Range Rover), suma de 214.000 de lei cu care fusese plătit leasing-ul pentru Mercedes, dar şi vreo 12.500 de euro, bani găsiţi în borseta lui, atunci când a fost reţinut, dar şi în conturile bancare deschise în România. Albanezul a contestat măsura, susţinând că nu sunt probe care să o justifice, în condiţiile în care el a dovedit că a desfăşurat activităţi licite în România.

Iar în aprilie anul trecut, tot Curtea de Apel Bucureşti, în complet de divergenţă, i-a dat câştig de cauză şi a decis că sunt încetate de drept măsurile asigurătorii luate asupra maşinilor sale, pentru că, nici de data aceasta, judecătorul de cameră preliminară nu făcuse verificarea în termenul de 6 luni.