Românii ies tot mai rar la restaurant. Recesiunea schimbă obiceiurile de consum

Recesiunea se resimte și în restaurantele din România.

Românii ies tot mai rar în oraș, iar valoarea bonului mediu a scăzut substanțial în 2025, fiind de așteptat să scadă și mai mult în 2026.

În același timp, patiseria și produsele de panificație devin tot mai prezente în meniul zilnic, iar 8 din 10 români comandă prin servicii de delivery.

Jumătate dintre respondenții studiului realizat de Hospitality Culture Institute au declarat că au ieșit mai rar la restaurant în 2025. Ieșirile la restaurant, tot mai rare Cifrele oferite de aceeași sursă arată că valoarea bonului mediu s-a redus cu 13%.

Situația este mai bună în cazul serviciilor de livrare, doar 38% dintre respondenți apelând mai rar la această metodă. Piața restaurantelor și a serviciilor de alimentație din România este estimată la aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2025.

Comportamentul consumatorilor indică însă o schimbare clară: românii ies mai rar la restaurant, cheltuiesc mai atent și devin mai selectivi în raport cu experiența oferită. „O concluzie principală a celor două noi studii pe care le-am realizat în ultimele luni este că restaurantul devine tot mai mult un spațiu social, în timp ce livrarea de mâncare rămâne motorul de conveniență al pieței.

În același timp, consumatorul penalizează rapid prețurile fără valoare și experiențele incomplete”, a explicat Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute. Restaurantul, din alimentație în experiență socială Conform studiului, ieșitul în oraș nu mai este asociat doar cu alimentația zilnică, ci și cu experiențele sociale. 77% dintre respondenți spun că principalul motiv pentru care merg la restaurant este socializarea cu prietenii sau timpul de calitate petrecut cu familia, confirmând tranziția restaurantului din zona de consum cotidian către zona de experiență. Presiunea asupra bugetelor se vede și în comportamentul de consum: 28% dintre respondenți spun că bugetul alocat restaurantelor a scăzut, 40% renunță la desert, 37% la băuturi, iar 34% aleg locații mai accesibile.

Piața devine astfel mai disciplinată și mai puțin dispusă să accepte produse suplimentare prin strategii de upsell. Delivery și bakery, în topul preferințelor celor care mergeau des la restaurant Serviciile de livrare de mâncare își consolidează rolul funcțional în piață, consumatorii apelând la ele pentru a economisi timp sau pentru confortul de a mânca acasă. Studiul realizat în cinci mari orașe din România arată că 80% dintre respondenți au folosit servicii de delivery în ultimele șase luni, iar livrările generează 21% din valoarea totală a pieței.

Extrapolat la nivel național, segmentul delivery ar ajunge la aproximativ 8,6 miliarde de lei, în timp ce restaurantele standard, care dețin 27% din piață, ar reprezenta circa 11 miliarde lei. Pentru prima dată, studiul măsoară distinct segmentul patiseriei și panificației.

Datele arată că acesta generează aproximativ 3,36 miliarde de lei, iar 67% dintre consumatori au cumpărat produse bakery în ultimele șase luni.

Patiseria și panificația nu mai sunt periferice, ci un canal de masă cu frecvență ridicată și relevanță tot mai mare în bugetul alimentar al consumatorului urban. În studiul privind comportamentele de consum, 79% dintre respondenți spun că au mers la restaurante standard, 67% au cumpărat din bakery, iar 66% au folosit servicii de livrare de mâncare.

Valoarea medie a bonului a coborât la 53,3 lei, de la 61,1 lei în 2024, arătând o piață funcțională, dar mult mai atentă la cheltuieli. „Piața nu a dispărut.

S-a maturizat brutal.

Consumatorul român nu renunță la experiența restaurantelor, dar devine mult mai atent și cu așteptări mai clare.

Nu mai cumpără doar mâncare.

Cumpără justificarea prețului, coerența experienței și sentimentul că merită să revină”, a arătat Florin Maxim. Hospitality Culture Institute estimează că 2026 va fi anul în care succesul nu va depinde doar de preț, ci de capacitatea operatorilor de a combina flexibilitatea ofertei, consistența experienței și înțelegerea reală a noilor comportamente de consum.

Într-o piață de peste 40 de miliarde de lei, diferența va fi făcută de modul în care jucătorii citesc corect nevoile consumatorului.