Domul de căldură sufocă România

Vremea Caniculă sufocantă în România.

Temperaturi în creștere și cod galben în 15 județe Un val de aer tropical va pătrunde în România, aducând o creștere semnificativă a temperaturilor în toate regiunile, în special în vest și sud.

Începând de joi, pragul de 35 de grade Celsius va fi atins în vest, nord-vest și sud-vest, iar disconfortul termic va fi accentuat.

Temperaturile vor continua să crească la început de weekend. România, lovită de un nou val de căldură Vineri, canicula va pune stăpânire pe toate regiunile, iar românii vor fi nevoiți să facă față unor zile sufocante.

Pe parcursul weekendului, canicula se va intensifica în sud, unde se vor înregistra temperaturi de până la 40 de grade Celsius, în timp ce în restul țării valorile vor scădea ușor. Pe 3 iulie, un număr de cincisprezece județe din vestul și sudul României sunt vizate de o atenționare Cod galben de caniculă și disconfort termic, informează Administrația Națională de Meteorologie. Conform prognozei meteorologice, între orele 12:00 și 21:00, regiunile Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia și vestul Transilvaniei vor fi afectate de temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă, caracterizate prin caniculă și un nivel crescut de disconfort termic.

Maximele vor varia între 33 și 37 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau depăși ușor pragul critic de 80. Cod galben de caniculă în 15 județe Județele vizate sunt Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Cluj, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Alba, Hunedoara, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt și Mehedinți. În București, temperatura maximă va urca până la 34 de grade Celsius.

În zilele următoare, vremea va fi în continuare uscată, cu posibilitatea apariției ploilor și furtunilor locale abia spre sfârșitul săptămânii, când seceta se va agrava și mai mult.

În toată țara, nivelul indicelui UV va atinge o valoare ridicată, în jur de 9, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri stricte de protecție, arată ANM. Cum vă puteți proteja de căldură Pentru a vă proteja împotriva caniculei și a radiațiilor ultraviolete puternice, este esențial să beți multă apă, să evitați expunerea directă la soare, să purtați pălării și haine care să acopere pielea.

De asemenea, folosirea unor creme cu factor de protecție solară este esențială. Experții trag un semnal de alarmă legat de acest val de căldură: dacă nivelul actual al emisiilor de dioxid de carbon nu va fi redus, Pământul ar putea depăși limita critică de încălzire globală de 1,5 grade Celsius în doar trei ani.

Această avertizare vine din partea a peste 60 de specialiști de renume, arată BBC. Planeta, în pericol În 2015, aproape 200 de țări au semnat un acord prin care s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Totuși, multe dintre aceste state continuă să utilizeze cantități record de combustibili fosili și să defrișeze păduri importante, ceea ce amenință realizarea acestui obiectiv internațional. Profesorul Piers Forster, director al Centrului Priestley pentru studii climatice de la Universitatea din Leeds și autor principal al raportului, atrage atenția că „tendințele actuale sunt alarmante”.

El subliniază că planeta se confruntă cu fenomene atribuite emisiilor masive de dioxid de carbon. În 2020, oamenii de știință estimau că omenirea mai poate emite aproximativ 500 de miliarde de tone de CO2 pentru a păstra o șansă de 50% de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius.

Însă până în 2025, acest „buget de carbon” a scăzut drastic la doar 130 de miliarde de tone, din cauza emisiilor continue și a unor recalculări științifice. Încălzirea globală, o reală problemă La nivelul actual al emisiilor, aproximativ 40 de miliarde de tone de CO2 anual, bugetul rămas se va epuiza în circa trei ani, riscând depășirea pragului stabilit de Acordul de la Paris.

Totuși, specialiștii precizează că depășirea efectivă a încălzirii de 1,5 grade Celsius ar putea surveni abia câțiva ani mai târziu. Anul trecut a fost prima oară când temperatura medie globală a depășit cu peste 1,5 grade Celsius valorile preindustriale, dar o singură perioadă de 12 luni nu este suficientă pentru a declara încălcarea acordului, mai ales că încălzirea recentă a fost influențată și de fenomene naturale.

Cu toate acestea, contribuția omului rămâne principalul factor pentru creșterea temperaturilor. Ritmul actual de creștere a temperaturii, de aproximativ 0,27 grade Celsius pe deceniu, este unul fără precedent în istoria geologică. 2030, anul în care pragul critic ar putea fi atins Dacă emisiile nu scad, planeta ar putea atinge pragul de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030.

Deși reducerea încălzirii după această dată ar putea fi posibilă prin captarea dioxidului de carbon din atmosferă, cercetătorii avertizează că aceste tehnologii nu vin la pachet cu o soluție garantată. „Pentru depășiri mai mari de 1,5 grade Celsius, devine mai puțin probabil ca eliminarea de CO2 să inverseze perfect încălzirea cauzată de emisiile actuale”, a explicat Joeri Rogelj, profesor de științe și politici climatice la Imperial College London. Studiul recent arată cât de mult s-au schimbat deja condițiile climatice ale planetei, evidențiind în special viteza cu care energia termică suplimentară se acumulează în sistemul climatic al Pământului.

Conform jurnaliștilor britanici, această rată de încălzire s-a dublat în ultimul deceniu comparativ cu anii 1970 și 1980 și este cu aproximativ 25% mai mare față de sfârșitul anilor 2000 și începutul anilor 2010. Avertismentul specialiștilor.

Ce aduce valul de căldură Dr.

Matthew Palmer, de la Oficiul Meteorologic al Regatului Unit și profesor asociat la Universitatea din Bristol, susține că această creștere este îngrijorătoare, mai ales într-o perioadă atât de scurtă.

Principalul factor responsabil este emisia masivă de gaze cu efect de seră, la care se adaugă reducerea efectului de răcire cauzat de particulele fine din atmosferă. Energia termică acumulată în exces se distribuie în mai multe moduri: încălzirea aerului și topirea gheții de pe uscat sunt doar o parte, însă circa 90% din această căldură este absorbită de oceane. Aceasta provoacă nu doar perturbări majore în ecosistemele marine, ci și creșterea nivelului mărilor.

Apele mai calde se dilată, iar topirea ghețarilor adaugă volum suplimentar, ceea ce duce la o accelerare a creșterii nivelului global al mării, care s-a dublat începând din anii 1990.

Ca urmare, milioane de oameni care locuiesc în zonele de coastă sunt expuși unui risc crescut de inundații. Ce prevede Acordul de la Paris Deși perspectivele par alarmante, autorii studiului remarcă o ușoară încetinire a ritmului creșterii emisiilor, datorată implementării tot mai largi a tehnologiilor curate.

Ei subliniază că este crucială o reducere rapidă și drastică a emisiilor pentru a limita efectele schimbărilor climatice. Acordul de la Paris se bazează pe cercetări științifice riguroase, care arată că impactul schimbărilor climatice va fi mult mai sever dacă temperatura globală crește cu 2 grade Celsius.