Pașcani, 2 martie 1907, muncitorii și țăranii contra statului român! A fost România în pericol să fie invadată de vecinii săi?

Perioada 1945-1989 a fost din punct de vedere istoriografic epoca de glorie a exploatării evenimentului din 1907.

Desigur, a trebuit să treacă mult timp să avem o imagine adevărată a ceea ce a fost acum 119 ani. Teza invaziei - legată de locul izbucnirii răscoalei Răcoala a izbucnit pe moșia trustului arendășesc Mochi Fischer care era furnizorul de fân al cavaleriri din Armata Austro-Ungară, aliată cu România prin Tratatul Secret din 1883, de asociere la Tripla Alianță.

Austriecii se temeau să nu fi fost o intrigă rusească, menită să destabilizeze România.

De aceea, diplomații Austro-Ungariei ar fi dorit ca Armata Austro-Ungariei să intervină „prietenește” în favoarea României. Teza conspirației, legată de răspândirea exponențială în Oltenia și Muntenia! Steagurile roșii, apărute prin localități oltenești și muntenești, existența unor învățători în fruntea țăranilor, ajutați de tineri orășeni, numiți generic de țărani la interogatorii „stundeți” au alimentat teza implicării socialiștilor ruși, dornici de anarhie și a altor cercuri politice formate din ruși, ucraineni expulzați de Rusia Țaristă. Pe alocuri, unii țărani au fost de partea proprietarilor, apărând moșiile pe care ei lucrau, contra altor țărani veniți să le cotropească.

Este cazul moșiilor gorjene și doljene ale marelui proprietar Dini Michail, cel mai bogat român din Oltenia, care își avea reședința la Craiova.

El făcuse studii de agronomie la Hochencheim și construise școli în Oltenia, una dintre ele fiind la Bârza-Dolj.

Fiul său Ioan Michail și-a lăsat întreaga avere statului român. Prezența administratorului lui Dini Michail în Gorj a făcut ca jandarmii să nu deschidă focul la Ceauru-Gorj pe 2/15 martie 1907.

Țăranii au rupt gardurile, au încercat să împartă moșia, să ajungă la hambarele cu grâu și porumb, dar administratorul moșiei a calmat situația. De la Flămânzi, la Pașcani (8/21 februarie - 2/15 martie 1907) - o lună de foc pentru Moldova! Răscoala din 1907 a izbucnit la Flămânzi pe 8/21 februarie 1907.

Moșia era în proprietatea trustului Fischer.

Era furnizorul de fân al Armatei Austro-Ungariei.

Austro-Ungaria aliată în secret dorea să intervină, fiindcă ei considerau că rușii ar fi orchestrat revolta.

Au fost raportate mișcări cu steaguri roșii conduse de „studenți”. La Pașcani, pe 2/15 martie 1907, feroviarii din faimoasa gară a Moldovei au eliberat țăranii din trenurile cu arestați.

Din păcate, lipsa de coordonare, incapacitatea de a se organiza o rezistență armată, au făcut ca gestul muncitorilor să nu aibă urmări durabile.

Țăranii erau practic arestați în vagoane cu marfă, urmând să fie duși la temnițe.

Totuși, istoriografia comunistă va identifica acest moment drept momentul în care țărănimea și muncitorii s-au aliat pentru prima dată! Guvernul regal a folosit forța armată nejustificat de dur, dar a prezentat situația ca risc de invazie externă. Răscoala din 1907 - câte puțin din toate!