Tăblițele de la Tărtăria, cea mai veche scriere din lume, expuse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj

Un obiect mic, o controversă uriașă Expoziția reunește obiecte rare din colecțiile muzeului, inclusiv piese scoase pentru prima dată din depozite sau recent inventariate, iar tăblițele au fost introduse tocmai pentru că publicul a cerut constant să le poată vedea. Potrivit Wikipedia, tăblițele au fost descoperite în 1961, la Tărtăria, în județul Alba, fiind trei obiecte mici din lut, acoperite cu simboluri.

Unele interpretări le datează în jurul anului 5300 î.Hr., iar dacă aceste semne ar reprezenta cu adevărat o scriere, ele ar fi cu aproximativ două milenii mai vechi decât scrierile sumeriene, egiptene sau din Valea Indusului. De aici pornește și disputa.

Nu toți arheologii consideră că este vorba despre scriere propriu-zisă, iar cercetările nu au ajuns la un consens.

Curatoarea sectorului de preistorie, Urák Malvinka, explică faptul că interpretarea artefactelor este încă dezbătută: „Tăblițele de la Tărtăria sunt de decenii obiectul unor discuții intense și ridică întrebări la care doar cercetări interdisciplinare de lungă durată pot răspunde.

Chiar și atunci nu e sigur că toate detaliile vor putea fi clarificate”, a declarat aceasta pentru Transtelex. Ea a precizat că studiile continuă, iar rezultatele existente urmează să fie publicate. Muzeul încearcă să demonteze miturile Curatorii spun că au vrut să arate publicului nu doar povestea populară despre „prima scriere din lume”, ci și partea științifică, adică îndoielile și întrebările rămase fără răspuns. Potrivit arheologilor, interesul public este uriaș, iar interpretarea tăblițelor a ajuns, pentru unii, aproape o chestiune de convingere personală.

În spațiul public domină ideea că acestea ar fi cele mai vechi texte scrise ale omenirii, însă comunitatea științifică nu a confirmat definitiv acest lucru. Totodată, muzeul a răspuns indirect unei suspiciuni vechi: aceea că obiectele ar fi fost ținute intenționat departe de vizitatori.

Prin includerea lor în expoziție, instituția transmite că piesele fac parte din patrimoniul public și sunt accesibile tuturor. De ce nu există încă un verdict Una dintre marile probleme este datarea exactă.

Tăblițele nu mai pot fi analizate direct prin metoda radiocarbonului, deoarece au fost supuse unui tratament termic după descoperire, iar vârsta lor a fost estimată indirect, pe baza altor obiecte găsite în același context arheologic, explică Wikipedia. Mai există și o altă dificultate: chiar dacă semnele sunt reale, nu se știe sigur dacă reprezintă scriere, simboluri religioase sau marcaje ritualice.

Deocamdată, cercetătorii vorbesc mai degrabă despre posibilă proto-scriere. Expoziția care adună „comori nespuse” Tăblițele fac parte dintr-o expoziție amplă, organizată cronologic, din preistorie până aproape de perioada contemporană.

Coordonatoarea curatorilor, Claudia Bonța, a explicat că au fost alese obiecte reprezentative pentru fiecare epocă, unele foarte cunoscute, altele ținute până acum în depozite. Vizitatorii pot afla detalii despre fiecare piesă prin coduri QR disponibile în mai multe limbi, iar muzeul pregătește și ghid audio. Cert este doar faptul că tăblițele de la Tărtăria sunt printre cele mai studiate artefacte preistorice din Europa și apar frecvent în discuțiile despre începuturile scrisului.

Dacă vor fi vreodată confirmate drept scriere, ar schimba radical istoria civilizației.

Dacă nu, rămân oricum un obiect excepțional, care arată nivelul simbolic și cultural al comunităților neolitice din această zonă.