Planul lui Putin nu are granițe. România, țintă a unei invazii digitale

International Războiul lui Putin nu are granițe.

România, noua țintă a unei invazii digitale Atacul lui Vladimir Putin asupra Ucrainei a atras condamnarea internațională și un răspuns militar ferm.

Totuși, în Europa continuă un alt tip de război, mai puțin vizibil, dar la fel de periculos.

Acest război vizează democrațiile occidentale, folosind ca instrument propaganda online și ca armă principală dezinformarea.

Într-un articol publicat pe 1 iulie 2025 în Politico, trei foști ambasadori americani la București — Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe — lansează un avertisment clar: „Putin invadează mai mult decât Ucraina.” România, o țintă clară pentru Putin Potrivit diplomaților, România se numără printre țintele Rusiei. „Și-a concentrat agresiunea asupra SUA și a tuturor aliaților săi,” scriu diplomații. Aceștia fac referire la alegerile prezidențiale. „Cheltuie milioane de dolari pentru a bombarda alegătorii europeni cu manipulări și campanii masive de dezinformare pe rețelele sociale.

Este un nou tip de război împotriva democrației, care elimină nevoia de a trimite tancuri în capitale”, adaugă ei. România a fost scena perfectă pentru această strategie în alegerile prezidențiale din 2024.

Putin a susținut un candidat pro-rus, Călin Georgescu, care a trecut în două săptămâni de la anonimat la 21% din intențiile de vot.

Nu prin mitinguri, nu prin dezbateri, nu prin finanțări declarate.

Ci printr-o avalanșă de propagandă online, susținută de rețele de influență, conturi false și milioane de vizualizări pe TikTok și Telegram. „Încălcând bunul-simț, realitatea și legislația românească, Georgescu a susținut că nu a strâns fonduri și nu a avut cheltuieli de campanie,” notează cei trei ambasadori. „În schimb, a avut un binefăcător malefic: Putin”, subliniază sursa. Ce scop a avut Rusia Scopul era clar: deturnarea României de la cursul său european și atlantic.

Kremlinul a încercat să instaleze un lider obedient la conducerea unui stat NATO și UE.

Și, asemenea precedentelor intervenții ruse în SUA, Franța sau Germania, rețeta a inclus conținut viral, teorii conspiraționiste, atacuri la instituțiile democratice și cultivarea neîncrederii în elitele „occidentale”. Dar de această dată, planul a fost dejucat.

Serviciile de informații românești și occidentale au identificat interferența.

Curtea Constituțională a României a invalidat primul tur al alegerilor, iar la repetarea scrutinului, cetățenii au reacționat: prezența la vot a crescut de la 51% la 65%.

Iar candidatul pro-democratic, Nicușor Dan, a câștigat cu 54% din voturi. „Românii au avut de făcut o alegere istorică: dominația Rusiei sau un viitor alături de America în NATO,” au scris ambasadorii într-o scrisoare deschisă. Putin ar avea planul conturat „Am văzut cu ochii noștri cum România a urcat de la dictatură impusă de Moscova la libertate, integrare europeană și alianță cu SUA.” Victoria democrației în România a fost reală, dar lupta nu s-a încheiat. „Bătălia din România a fost câștigată, dar războiul lui Putin împotriva democrației continuă,” avertizează POLITICO.

Urmează alegeri în Republica Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Cehia — toate ținte potențiale pentru manipulare rusă. Îngrijorător este și faptul că figuri publice din Vest, inclusiv influenceri, miliardari tech și comentatori conspiraționiști, încep să legitimeze propaganda Kremlinului. „Protejatul lui Elon Musk, Mario Nawfal, a fost la Moscova în mai, în timp ce tatăl lui Musk, alături de Jackson Hinkle și Alex Jones, au participat la forumul Future 2050, unde au vorbit ideologi apropiați de Putin precum Aleksandr Dughin, Dmitri Peskov și Dmitri Medvedev”, arată Politico. Un război tăcut Este un nou tip de război hibrid, un Război Rece digital, în care granițele nu mai sunt teritorii, ci percepții.

Dar România a oferit un exemplu.

A arătat că democrația poate fi apărată, că manipularea poate fi demontată și că cetățenii pot face diferența. „Cea mai bună apărare împotriva propagandei este adevărul — și curajul de a-l spune”, a încheiat sursa.